opțiuni
  • info
15 definiții pentru motroși

Explicative DEX

MOTROȘI, motroșesc, vb. IV. Tranz. și intranz. (Reg.) A căuta, a scotoci; a trebălui. – Cf. mătrăși.

motroși1 vti [At: POLIZU / V: (cscj) ~șa / Pzi: ~șesc / E: ns cf motroși2] (Reg) 1-2 A căuta. 3-4 A mocoși.

MOTROȘI, motroșesc, vb. IV. Tranz. și intranz. (Reg.) A căuta, a scotoci; a trebălui. – Et. nec. Cf. mătrăși.

MOTROȘI, motroșesc, vb. IV. Intranz. (Transilv.) A face ceva pe încetul, a lucra fără spor. V. mocoși. Zmeul motroșea cu mînile în despicătura stejarului. BOTA, P. 47.

motroșì v. 1. a năpusti: văzând pe țigan motroșit acolo în mijlocul drumului ISP.; 2. Mold. Tr. a lucra rău și migălind. [V. mătrășì].

motroșa v vz motroși

Ortografice DOOM

motroși vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. motroșesc, imperf. 3 sg. motroșea; conj. prez. 3 sg. și pl. motroșească

Sinonime

MOTROȘI vb. v. migăli, mocăi, mocoși, moșmondi, moșmoni, ticăi.

motroși vb. IV. intr. (reg.) 1 (despre oameni) v. Migăli. Mocăi. Mocoși. Moșmondi. Moșmoni. Ticăi2. 2 (despre ființe; adesea cu determ. locale introduse prin prep. „în”, „prin”) v. Căuta. Cotrobăi. Răscoli. Scormoni. Scotoci. Uita. Umbla.

motroși vb. v. MIGĂLI. MOCĂI. MOCOȘI. MOȘMONDI. MOȘMONI. TICĂI.

Arhaisme și regionalisme

motroși, motroșesc, vb. IV (reg.) 1. a (se) așeza. 2. a lucra rău și migălind.

motroșí, motroșesc, v.t.r. (reg.) 1. A lucra ceva migălos (de mântuială); a trebălui. 2. A înghesui: „Și-apoi l-o drăgostit. Și ce l-o motroșit ie acolo pă el” (Bilțiu, 2007: 274). 3. (r.) A se strânge cocoloș: „[Firele mici de cânepă care rămân după recoltat] se strâng cu grebla și să motroșăsc, facem moș; din ei se fac câlți” (ALRRM, 1997; h. 882). – Et. nec., cf. mătrăși (MDA).

motroși, motroșesc, vb. tranz. – (reg.) A lucra ceva migălos (de mântuială); a trebălui. – Et. nec., cf. mătrăși (Șăineanu, DEX, MDA).

Tezaur

MOTROȘI1 vb. IV. T r a n z. și i n t r a n z. (Regional) 1. A căuta, a scotoci. Cf. POLIZU, GHEȚIE, R. M., VAIDA. Zmeul motroșa cu mînile în despicătura stejarului. BOTA, P. 47. 2. A mocoși. Cf. ȘĂINEANU, D. U., VICIU, GL., com. din RĂHĂU-SEBEȘ, PAȘCA, GL, A V 20. – Prez. ind.: motroșesc. – Și: motroșá vb. I. – Etimologia necunoscută. – Cf. m o t r o ș i2.

MOTROȘI2 vb. IV v. mătrăși.

Intrare: motroși
verb (VT402)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • motroși
  • motroșire
  • motroșit
  • motroșitu‑
  • motroșind
  • motroșindu‑
 singular plural
  • motroșește
  • motroșiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • motroșesc
 (să)
  • motroșesc
  • motroșeam
  • motroșii
  • motroșisem
a II-a (tu)
  • motroșești
 (să)
  • motroșești
  • motroșeai
  • motroșiși
  • motroșiseși
a III-a (el, ea)
  • motroșește
 (să)
  • motroșească
  • motroșea
  • motroși
  • motroșise
plural I (noi)
  • motroșim
 (să)
  • motroșim
  • motroșeam
  • motroșirăm
  • motroșiserăm
  • motroșisem
a II-a (voi)
  • motroșiți
 (să)
  • motroșiți
  • motroșeați
  • motroșirăți
  • motroșiserăți
  • motroșiseți
a III-a (ei, ele)
  • motroșesc
 (să)
  • motroșească
  • motroșeau
  • motroșiră
  • motroșiseră
motroșa
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

motroși, motroșescverb

etimologie:
  • cf. mătrăși DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.