12 definiții pentru mortificație

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MORTIFICAȚIE, mortificații, s. f. 1. Distrugere a unui țesut organic; necrozare. 2. (Rar) Chinuire, torturare; fig. (la pl.) neplăceri, vexațiuni. – Din fr. mortification.

MORTIFICAȚIE, mortificații, s. f. 1. Distrugere a unui țesut organic; necrozare. 2. (Rar) Chinuire, torturare; fig. (la pl.) neplăceri, vexațiuni. – Din fr. mortification.

mortificație sf [At: BARIȚIU, P. A. I, 257 / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr mortification] 1 (Rar) Mortificare. 2 (Fig; lpl) Neplăceri, vexațiuni, persecuții. 3 (Med) Necroză.

MORTIFICAȚIE s.f. Mortificare. [Gen. -iei, var. mortificațiune s.f. / cf. fr. mortification].

MORTIFICAȚIE s. f. mortificare. (< fr. mortification)

mortificațiune sf vz mortificație

MORTIFICAȚIUNE s.f. v. mortificație.

mortificați(un)e f. 1. Med. starea corpului sau a unei părți a corpului ce se cangrenează; 2. Teol. înfrânarea corpului și a pasiunilor; 3. fig. umilire foarte mare.

*mortificațiúne f. (lat. mortificátio, -ónis). Acțiunea de a mortifica. – Și -áție și -áre.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mortificație (desp. -ți-e) s. f., art. mortificația (desp. -ți-a), g.-d. art. mortificației; pl. mortificații, art. mortificațiile (desp. -ți-i-)

mortificație (-ți-e) s. f., art. mortificația (-ți-a), g.-d. art. mortificației; pl. mortificații, art. mortificațiile (-ți-i-)

mortificație s. f. (sil. -ți-e), art. mortificația (sil. -ți-a), g.-d. art. mortificației; pl. mortificații, art. mortificațiile (sil. -ți-i-)

Intrare: mortificație
mortificație substantiv feminin
  • silabație: -ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mortificație
  • mortificația
plural
  • mortificații
  • mortificațiile
genitiv-dativ singular
  • mortificații
  • mortificației
plural
  • mortificații
  • mortificațiilor
vocativ singular
plural
mortificațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mortificațiune
  • mortificațiunea
plural
  • mortificațiuni
  • mortificațiunile
genitiv-dativ singular
  • mortificațiuni
  • mortificațiunii
plural
  • mortificațiuni
  • mortificațiunilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mortificație, mortificațiisubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.