15 definiții pentru montaj


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MONTÁJ, montaje, s. n. 1. Montare1; (concr.) ansamblu, sistem rezultat în urma unei montări. 2. Reunire a unor imagini (picturale, grafice, fotografice) independente sau a unora care fac parte dintr-o compoziție pentru a obține un ansamblu; (concr.) ansamblu realizat astfel. 3. Fază finală în tehnica de lucru a unui film, care cuprinde selectarea scenelor, stabilirea ordinii și lungimii definitive a secvențelor, mixajul cu acompaniamentul sonor etc. în conformitate cu succesiunea indicată de scenariu și cu viziunea artistică a regizorului. 4. Combinarea într-o ordine succesivă logică și într-un tot unitar a scenelor și a episoadelor caracteristice dintr-o operă literară, dintr-o compoziție muzicală etc., în vederea unei transmisii radiofonice, de televiziune sau pentru un spectacol. Montaj literar. – Din fr. montage.

montaj sn [At: IOANOVICI, TEHN. 369 / V: (înv) ~agiu / Pl: ~e / E: fr montage] 1 Montare1 (1). 2 (Ccr) Ansamblu, sistem realizat prin montare1 (1). 3 (În pictură, grafică, fotografie, cinematografie) Reunire a unor imagini independente sau care fac parte dintr-o compoziție în vederea obținerii unui ansamblu. 4 (Ccr) Ansamblu realizat prin montaj (3). 5 Stabilire a ordinii, a lungimii etc. diferitelor imagini din care este alcătuit un film cinematografic, înainte de a fi definitiv terminat. 6 (Îs) ~ radiofonic Dispunere în ordinea logică a momentelor reprezentative care alcătuiesc opere literare sau muzicale, în vederea prezentării lor în cadrul unei emisiuni radiofonice.

MONTÁJ, montaje, s. n. 1. Montare1; (concr.) ansamblu, sistem rezultat în urma unei montări. 2. Reunire a unor imagini (picturale, grafice, fotografice) independente sau a unora care fac parte dintr-o compoziție pentru a obține un ansamblu; (concr.) ansamblu realizat astfel. 3. Fază finală în tehnica de lucru a unui film, care cuprinde selectarea scenelor, stabilirea ordinii și lungimii definitive a secvențelor, mixajul cu acompaniamentul sonor etc. în conformitate cu succesiunea indicată de scenariu și cu viziunea artistică a regizorului. 4. Combinarea într-o ordine succesivă logică și într-un tot unitar a scenelor și a episoadelor caracteristice dintr-o operă literară, dintr-o compoziție muzicală etc., în vederea unei transmisiuni radiofonice, de televiziune sau pentru un spectacol. Montaj literar. – Din fr. montage.

MONTÁJ, montaje, s. n. 1. Montare. Secție de montaj = secție a unui atelier sau a unei fabrici în care se execută lucrări de montare. 2. (În cinematografie) Operația de combinare a diferitelor scene cinematografice într-o succesiune naturală, în vederea realizării unui tot artistic. ♦ Montaj radiofonic = combinarea, într-o ordine succesivă, logică, și într-un tot unitar, a scenelor și episoadelor caracteristice dintr-o piesă sau operă literară, în vederea unei transmisiuni radiofonice.Ansamblu rezultat în urma unei montări.

MONTÁJ s.n. 1. Montare. 2. Combinare a unor scene de film într-o succesiune naturală pentru a forma un tot artistic. ◊ Montaj radiofonic = combinarea într-o ordine logică, succesivă a scenelor și a episoadelor caracteristice dintr-o piesă sau dintr-o operă literară etc. în vederea unei transmisiuni radiofonice; montaj de versuri = combinare de diverse poezii. 3. (În pictură, grafică, fotografie) Reunire a unor imagini independente sau care fac parte dintr-o compoziție cu scopul de a obține un nou ansamblu; (concr.) ansamblu astfel realizat. 4. Sistem, formație care rezultă din montarea unor piese, a unor mecanisme etc. ♦ Sistem de montare. [< fr. montage].

MONTÁJ s. n. 1. montare. 2. etapă finală în realizarea unui film, în asamblarea scenelor filmate într-o anumită succesiune. ◊ operație care constă în alăturarea prin tăiere și lipire ulterioară a fragmentelor de peliculă. ♦ ~ radiofonic = combinarea într-o ordine logică, succesivă a scenelor și episoadelor caracteristice dintr-o piesă, operă literară etc. în vederea unei transmisiuni radiofonice. 3. (în pictură, grafică, fotografie) reunire a unor imagini independente sau care fac parte dintr-o compoziție, cu scopul de a obține un nou ansamblu. 4. sistem, formație care rezultă din montarea unor piese, mecanisme etc. (< fr. montage)

MONTÁJ ~e n. 1) Sistem tehnic obținut din montarea unor piese, mecanisme. 2) Revenire într-o anumită ordine a unor elemente independente (fotografii, vederi, fragmente literare etc.). 3) Asamblare a secvențelor imaginii și a sunetului unui film într-o anumită succesiune. 4): ~ radiofonic combinare succesivă a diferitelor fragmente literare sau muzicale în vederea unei transmisiuni radiofonice. /<fr. montage

constrúcții-montáj s. f.„Ministerul Construcțiilor Industriale a realizat volumul producției de construcții-montaj pe întregul cincinal.” R.l. 9 X 70 p. 4. ◊ „Strada noastră a ajuns să fie prilej de discuție [...] trustul de construcții-montaj începuse s-o modernizeze anul trecut prin aprilie.” R.l. 17 IV 75 p. 5; v. și 1 II 75 p. 3 (din construcție + montaj)

montáj-sonorizáre s. n. (cinem.) Faza de montare a imaginilor și de combinare a imaginilor și sunetului în realizarea unui film ◊ „La Casa de filme 2 se află în faza de montaj-sonorizare pelicula «Filip cel Bun».” I.B. 26 VII 74 p. 2. ◊ „Filmul se află în fază de montaj-sonorizare. R.l. 8 II 78 p. 5 (din montaj + sonorizare)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

montáj s. n., pl. montáje

montáj s. n., pl. montáje


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MONTAJ s. asamblare, fixare, îmbinare, împreunare, montare, reunire, unire. (~ elementelor unui sistem.)

Intrare: montaj
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • montaj
  • montajul
  • montaju‑
plural
  • montaje
  • montajele
genitiv-dativ singular
  • montaj
  • montajului
plural
  • montaje
  • montajelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)