MONOGRAFIE, monografii, s. f. Studiu științific amplu asupra unui subiect anumit, tratat detaliat și cvasiexhaustiv. – Din fr. monographie.^[1]

monografie sf [At: POLIZU / Pl: ~ii / E: fr monographie] Studiu științific multilateral și amănunțit cu privire la un anumit subiect.

MONOGRAFIE, monografii, s. f. Studiu științific amplu asupra unui subiect anumit, tratat detaliat și multilateral. – Din fr. monographie.

MONOGRAFIE, monografii, s. f. Studiu științific asupra unui subiect anumit, tratat din toate punctele de vedere. [Bălcescu] a lucrat la o monografie a lui Mihai-vodă Viteazul. SADOVEANU, E. 49. N-am să aștern aci tot ce ar trebui să se afle în acea monografie... a vînătoriei. ODOBESCU, S. III 61. Fiecare din noi făcea monografia tiutiunului. RUSSO, S. 28.

MONOGRAFIE s.f. Studiu științific care tratează un subiect anumit din toate punctele de vedere. [Gen. -iei. / < fr. monographie, cf. gr. monos – unic, graphein – a scrie].

MONOGRAFIE s. f. studiu științific care tratează un subiect anumit cât mai cuprinzător, mai complet. (< fr. monographie)

MONOGRAFIE ~i f. Studiu științific care tratează amplu și aprofundat o singură problemă. /<fr. monographie

monografie f. scriere asupra unui punct special de istorie, de biografie, etc.

*monografíe f. (mono- și grafie). Carte care se ocupă numaĭ de un punct special în istorie, geografie saŭ orĭ-ce știință: a face, o monografíe a delteĭ Dunăriĭ.

monografie (desp. -no-gra-) s. f., art. monografia, g.-d. art. monografiei; pl. monografii, art. monografiile (desp. -fi-i-)

monografie (-no-gra-) s. f., art. monografia, g.-d. art. monografiei; pl. monografii, art. monografiile

monografie s. f. (sil. -gra-) → grafie

MONOGRAFIE (< fr. monographie ; cf. gr. monos, unu, și graphein, a scrie) Studiu în care se tratează, amănunțit și în întregime, sub toate aspectele, un subiect, o problemă din domeniul științei, artelor etc. După conținutul lor, monografiile pot fi literare (ex. Viața și opera lui M. Eminescu de G. Călinescu, C. Negruzzi de E. Lovinescu, Dim. Anghel de Șerban Cioculescu), istorice (Ion vodă cel Cumplit de B.P. Hasdeu), sociologice etc. Într-o monografie interesează atît cercetarea documentelor, cît și o completă și originală interpretare a acestora. Monografia urmărește drumul unei individualități (scriitor, om de știință, muzician etc.) sau reconstituirea unui curent literar, a unei epoci istorice etc., folosind periodizarea vieții și activității pe care o prezintă. Pe lîngă rigoarea științifică, monografiile, după veleitățile literare ale autorului, trezesc interesul și prin unele calități artistice: narațiuni organizate epic, portrete individualizate, caracterizări scânteietoare, toate avînd putere de evocare. Ex. „La Pipirig, Nastasia, femeie slabă, îi primește bocind. David croiește lui Ionică și Dumitru, fecioru-său mai mic, care urma să meargă și el la Broșteni, opinci din piele de porc sălbatic. Nastasia le dă obiele de suman alb și primenele, și a treia zi, David, cu cei doi copii și fără îndoială cu același convoi de cai, pornește iar în sus pe apa Neamțului și trec prin satul Boboiești. Aici, spre izvorul apei, munții încep să se strîngă și să se-nalțe, ca să cadă apoi mai spre hotar, în Valea Bistriței.” (G. CĂLINESCU, Ion Creangă)

MONOGRAFIE DIALECTALĂ s. f. + adj. (<fr. monographie dialectale): descriere cât mai detaliată a particularităților fonetice, fonologice, lexicale, morfologice și sintactice ale unui grai (prin „grai” înțelegându-se graiul unui individ, al unei familii, al unei localități sau al unei regiuni) sau, mai rar, ale unui dialect. Culegerea materialului este făcută, în general, chiar de autorul monografiei, care folosește în acest caz metoda cercetării monografice pe teren. În vederea elaborării unei m.d. pot fi utilizate și date înregistrate în alte lucrări. Trebuie făcută deosebirea între m.d. (care își propune să studieze toate aspectele graiului sau ale dialectului respectiv) și „studiul dialectal monografic” (care este limitat la un anumit cuvânt, la o anumită noțiune, la anumite aspecte etc. ale graiului sau ale dialectului respectiv).