14 definiții pentru moluscă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

moluscă sf [At: I. NAT. 81, 83 / V: (rar) molusc sm, ~lucă, ~luce sf / Pl: ~uște, (rar) ~uști, ~ce, ~ușce, (înv) ~chii / E: lat molluscus, fr mollusque, ger Molluske] 1 (Lpl) Încrengătură de animale nevertebrate, cu corpul moale închis sau nu într-o cochilie de diferite forme și dimensiuni și cu un picior musculos adaptat la felul de viață al fiecărei clase. 2 (Șls) Animal din încrengătura moluștelor (1).

MOLÚSCĂ, moluște, s. f. (La pl.) Încrengătură de nevertebrate cu corpul moale (adesea închis într-o cochilie) și de obicei cu un picior musculos; (și la sg.) animal care face parte din această încrengătură. – Din fr. mollusque, germ. Molluske.

MOLÚSCĂ, moluște, s. f. (La pl.) Încrengătură de animale cu corpul moale (adesea închis într-o cochilie) și de obicei cu un picior musculos; (și la sg.) animal care face parte din această încrengătură. – Din fr. mollusque, germ. Molluske.

MOLÚSCĂ, moluște, s. f. Animal din încrengătura nevertebratelor, care are corpul moale, adesea închis într-o cochilie. Tot felul de moluște încep să apară în acest mediu prielnic pe care apele Oltului îl creează. BOGZA, O. 261. ♦ (La pl.) încrengătură din care face parte acest animal.

MOLÚSCĂ ~ște f. 1) la pl. Încrengătură de animale nevertebrate, cu corpul moale, lipsit de schelet intern, la unele acoperit de o cochilie. 2) Animal din această încrengătură. /<fr. mollusque, germ. Molluske

MOLÚȘTE s.f. pl. Încrengătură de animale nevertebrate, cu corpul moale, lipsit de schelet intern și care trăiesc adesea într-o cochilie; (la sg.) animal din această încrengătură. [Sg. moluscă. / < fr. mollusques, cf. lat. mollusca – nucă cu coajă moale].

MOLÚȘTE s. f. pl. încrengătură de animale cu corpul moale, lipsit de schelet intern, protejat adesea de o cochilie. (< fr. mollusques)

molusc m. animal fără vertebre și fără articulațiune: melcul, stridia.

*molúsc n., pl. e, și -scă f., pl. sce și ște (lat. științific molluscus, după lat. mollusca, un fel de nucă cu găoace moale). Zool. Animal cu corpu moale, fără vertebre, ca melciĭ, scoĭcile, sepia ș. a. – Moluscele formează o diviziune a regnuluĭ animal. Ele aŭ o inimă, un creĭer, un aparat digestiv ș. a. Multe-s ermafrodite, maĭ toate ovipare. Puiĭ trec pin metamorfoze pînă cînd ajung marĭ. Unele-s terestre, dar cele maĭ multe acŭatice; multe-s bune de mîncat. Ele se împart în cincĭ clase: cefalopode, pteropode, gasteropode, scafopode și pelecipode saŭ lamelibranchiate.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

molúscă s. f., g.-d. art. molúștei; pl. molúște

molúscă s. f., g.-d. art. molúștei; pl. molúște


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

moluscă, moluște s. f. (er.) vulvă.

Intrare: moluscă
substantiv feminin (F8)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moluscă
  • molusca
plural
  • moluște
  • moluștele
genitiv-dativ singular
  • moluște
  • moluștei
plural
  • moluște
  • moluștelor
vocativ singular
plural