8 definiții pentru moderator (persoană)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MODERATÓR, -OÁRE, moderatori, -oare, s. m., s. f., s. n., adj. 1. S. m. și f., adj. (Element) care moderează, ponderează, frânează, potolește. 2. S. m. și f. Persoană care conduce cu imparțialitate o dezbatere, de obicei, publică, o masă rotundă, o emisiune cu mai mulți participanți. 3. S. n. Dispozitiv de reglare a vitezei de mișcare a unui mecanism. 4. S. m. Substanță folosită pentru micșorarea energiei neutronilor la reactoarele nucleare. [Pl. și: (4, n.) moderatoare] – Din fr. modérateur, lat. moderator, it. moderatore.[1]

  1. În original, clasificarea morfologică a sensului (2) lipsește. Presupunem că este s. m. și f. cata

moderator, ~oare [At: NEGULICI / V: (înv) ~răt~ / Pl: ~i, ~oare / E: fr modérateur, cf lat moderator] 1-2 smf, a (Element) care moderează, potolește, frânează. 3 sn Dispozitiv de siguranță care reduce automat viteza unui mecanism. 4 sm (Fiz) Substanță folosită pentru încetinirea neutronilor în reactoarele nucleare. 5 smf Persoană care conduce o dezbatere publică, o emisiune de radio sau de televiziune cu mai mulți participanți.

MODERATÓR, -OÁRE, moderatori, -oare, s. m. și f., s. n., adj. 1. S. m. și f., adj. (Element) care moderează, ponderează, frânează, potolește. 2. S. m. și f. Persoană care conduce o dezbatere, de obicei, publică, o masă rotundă, o emisiune cu mai mulți participanți. 3. S. n. Dispozitiv de reglare a vitezei de mișcare a unui mecanism. 4. S. n. Substanță folosită pentru încetinirea mișcării neutronilor. – Din fr. modérateur, lat. moderator, it. moderatore.

MODERATÓR, -OÁRE I. adj., s. m. f. (factor) care moderează. II. s. m. 1. substanță care încetinește mișcarea neutronilor rezultați dintr-o fisiune nucleară. 2. inhibator care încetinește reacția de polimerizare. III. s. m. f. cel care conduce, îndrumă o dezbatere publică, o masă rotundă și trage concluziile. IV. s. n. 1. dispozitiv de reglare a vitezei de mișcare a unui mecanism. ◊ dispozitiv la unele piane și pianine cu ajutorul căruia coardele se acoperă cu o bucată de pâslă, sunetul devenind foarte slab. 2. (electr.) disc de cupru destinat a slăbi oscilațiile unui indice magnetic. (< fr. modérateur, lat. moderator, it. moderatore, /III/ engl. moderator)

moderatór s. m. Persoană care conduce sau îndrumă o discuție, de obicei publică, la radio sau la televiziune, pe un anumit făgaș ◊ „În anii ’60-’70, Bacalu era un cunoscut moderator al meselor rotunde științifice ale televiziunii.”„Fiecare participant și-a manifestat opinia față de tema pusă în discuție, în completare a răspuns la numeroasele întrebări puse de moderator [...]” R.l. 24 IV 91 p. 1; v. și modera (din engl. moderator; cf. fr. modérateur – alte sensuri; CD; DN, DEX, DN3 – alt sens, DEX-S)

MODERATÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care conduce și trage concluziile într-o dezbatere publică, o masă rotundă sau o emisiune. /<fr. modérateur, lat. moderator, it. moderatore


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

moderatór1 adj. m., s. m., pl. moderatóri; adj. f., s. f. sg. și pl. moderatoáre

moderatór adj. m., (factor care moderează) s. m., pl. moderatóri; f. sg. și pl. moderatoáre

Intrare: moderator (persoană)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moderator
  • moderatorul
  • moderatoru‑
plural
  • moderatori
  • moderatorii
genitiv-dativ singular
  • moderator
  • moderatorului
plural
  • moderatori
  • moderatorilor
vocativ singular
  • moderatorule
plural
  • moderatorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

moderator, -oare (persoană) moderatoare

  • 1. Persoană sau element care moderează, ponderează, frânează, potolește.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • 2. Persoană care conduce cu imparțialitate o dezbatere, de obicei, publică, o masă rotundă, o emisiune cu mai mulți participanți.
    surse: DEX '09 MDN '00

etimologie: