11 definiții pentru mocăncuță

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MOCĂNCUȚĂ, mocăncuțe, s. f. Diminutiv al lui mocancă.Mocancă + suf. -uță.

MOCĂNCUȚĂ, mocăncuțe, s. f. Diminutiv al lui mocancă.Mocancă + suf. -uță.

mocăncuță sf [At: BARONZI, L. 91 / Pl: ~țe / E: mocancă + -uță] 1-2 (Șhp) Mocancă (1) (tânără). 3 (Îs) Hora ~țelor Horă nedefinită mai îndeaproape. 4 (Art.) Melodie după care se execută hora mocăncuțelor (3). 5 (Reg; art.) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 6 (Reg; art.) Melodie după care se execută mocăncuță (5). 7 (Arg; iuz) Mocancă (6).

MOCĂNCUȚĂ, mocăncuțe, s. f. Diminutiv al lui mocancă. El că mi-a plecat, Ivan Iorgovan, Fecior de mocan Și de mocăncuță. MAT. FOLK. 34.

mocăncúță f., pl. e (d. mocancă). Un dans popular.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mocăncuță s. f., g.-d. art. mocăncuței; pl. mocăncuțe

mocăncuță s. f., g.-d. art. mocăncuței; pl. mocăncuțe

mocăncuță s. f., g.-d. art. mocăncuței; pl. mocăncuțe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MOCĂNCUȚĂ s. v. țărancă, țărăncuță.

mocăncuță s. v. ȚĂRANCĂ. ȚĂRĂNCUȚĂ.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MOCĂNCUȚĂ s. f. Diminutiv (hipocoristic) al lui m o c a n c ă. 1. Cf. m o c a n c ă (1). El că mi-a plecat, Ivan Iorgovan, Fecior de mocan Și de mocăncuță. MAT. FOLK. 34. Hora mocăncuțelor = numele unui dans popular. ALR II 4336/886. 2. (Mai ales art.) Numele unui dans popular. Cf. BARONZI, L. 91, JIPESCU, O. 51, SEVASTOS, N. 282, DDRF, BARCIANU. Și iată țiganul o schimba într-o mocăncuță cu melodie vioaie. PÎRVESCU, C. 42. La altă casă joc fetele și cu ardelenii mocăncuța. I. CR. II, 15, cf. PAMFILE, CR. 192, VARONE,116. Danțuri sînt: hora, . . . mocăncuță, dura. H. III 154, cf. I 190, II 263, 276, IV 90, 120, VII 32, 393, XII 242, XIV 347, ALR I 1 477/690. 3. (Argotic; ieșit din uz) Mocancă (3). Cf. GR. S. VII, 120. – Pl.: mocăncuțe.Mocancă + suf. -uță.

Intrare: mocăncuță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mocăncuță
  • mocăncuța
plural
  • mocăncuțe
  • mocăncuțele
genitiv-dativ singular
  • mocăncuțe
  • mocăncuței
plural
  • mocăncuțe
  • mocăncuțelor
vocativ singular
  • mocăncuță
  • mocăncuțo
plural
  • mocăncuțelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mocăncuță, mocăncuțesubstantiv feminin

  • 1. Diminutiv al lui mocancă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote El că mi-a plecat, Ivan Iorgovan, Fecior de mocan Și de mocăncuță. MAT. FOLK. 34. DLRLC
etimologie:
  • Mocancă + sufix -uță. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.