mobila vt [At: CALENDARIU (1794), 36/26 / V: (înv) ~li / Pzi: ~lez / E: mobilă] 1 A aranja, a înzestra o încăpere, o locuință cu mobilă. 2 (Rar; irn; îe) A-și ~ capul A dobândi multe cunoștințe.

MOBILA, mobilez, vb. I. Tranz. A aranja o încăpere cu mobila necesară. Salonul era mobilat cu oglinzi, canapele, scaune, foteluri. BOLINTINEANU, O. 414. La Turnul Severinului am luat iar o casă cu chirie și am mobilat-o frumos, pentru ca să nu fiu mai pregios decît colegii mei. ALECSANDRI, T. I 371. ◊ Refl. pas. Odăile se zugrăviră și se mobilară cu gust. NEGRUZZI, S. I 73.

MOBILA vb. I. tr. A aranja o cameră, o locuință etc. cu mobila necesară. [< mobilă, după fr. meubler].

MOBILA vb. tr. a aranja o cameră, o locuință cu mobila necesară. (după fr. meubler)

A MOBILA ~ez tranz. (încăperi, locuințe etc.) A înzestra cu mobilă; a completa cu mobilierul necesar. /Din mobilă

mobilà v. a garnisi cu mobile.

mobili¹ v vz mobila

*mobiléz v. tr. (d. mobilă, după fr. meubler, a mobila, it. mobiliare, ammobigliare). Garnisesc cu mobile: a mobila o casă.

mobila (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. mobilez, 3 mobilează; conj. prez. 1 sg. să mobilez, 3 să mobileze

mobila (a ~) vb., ind. prez. 3 mobilează

mobila vb., ind. prez. 1 sg. mobilez, 3 sg. și pl. mobilează

MOBILA vb. I. T r a n z. A aranja, a înzestra (o încăpere, o locuință) cu mobilă. O introduc întru o camară de culcat, mobilită de doao paturi. CALENDARIU (1794), 36/26. Case întregi, pe alocurea mobilate cu mare gust. GOLESCU, Î. 120. Oamenii au zidit această casă; ei au mobilat-o și au podobit-o. PLEȘOIANU, C. 10/1. La Turnu-Severinului am luat iar o casă cu chirie și-am mobilat-o frumos. ALECSANDRI, T. I, 371. Salonul era mobilat cu oglinzi, canapele, scaune, foteluri. BOLINTINEANU, O. 414, cf. 197, 347. La stînga, etacul cu proporții de salon, substanțial și sever mobilat. TEODOREANU, M. II, 22. Cealaltă odaie, de dormit, era fără îndoială mobilată cu lucrurile aduse de Raluca drept zestre. CĂLINESCU, E. 50. În odăița lui curată și cu gust și artistic mobilată. . . am lunecat eu și el într-o discuție lungă, prietinească și caldă. SADOVEANU, E. 173, cf. id. O. XIV, 323. (R e f l. p a s.) Odăile se zugrăviră și se mobilară cu gust. NEGRUZZI, S. I, 73. Se mobilaseră odăi de locuit. CAMIL PETRESCU, O. II, 475. *F i g. (Ironic) Să-mi mobilez salonul cu astfel de oameni ? I. NEGRUZZI, S. VI, 36. ◊ Expr. (Rar, ironic) A-și mobila capul = a dobîndi multe cunoștințe. Cf. LM. - Prez. ind.: mobilez. - Și: (învechit) mobili vb. IV. – V. mobilă.