17 definiții pentru miorlăitor

din care

Explicative DEX

MIORLĂITOR, -OARE, miorlăitori, -oare, adj. Miorlăit2. [Pr.: -lă-i-.Var.: (reg.) mierlăitor, -oare adj.] – Miorlăi + suf. -tor.

MIORLĂITOR, -OARE, miorlăitori, -oare, adj. Miorlăit2. [Pr.: -lă-i-.Var.: (reg.) mierlăitor, -oare adj.] – Miorlăi + suf. -tor.

miorlăitor, ~oare a [At: DDRF / V: (reg) mierloitor / Pl: ~i, ~oare / E: miorlăi + -tor] 1-2 Miorlăit2 (1-2).

MIORLĂITOR, -OARE, miorlăitori, -oare, adj. (Despre glasul oamenilor) Miorlăit2. ♦ (În forma mierloitor) Mieros, lingușitor. Slutul... începu s-o lingușească cu vorbe mierloitoare. ISPIRESCU, L. 47. – Variantă: mierloitor, -oare adj.

MIORLĂITOR ~oare (~ori, ~oare) Care miorlăie; care produce miorlăituri. Glas ~. /a miorlăi + suf. ~tor

miorlăitor a. care miorlăe: glasuri miorlăitoare.

MIERLĂITOR, -OARE adj. v. miorlăitor.

MIERLĂITOR, -OARE adj. v. miorlăitor.

mierloitor, ~oare a vz miorlăitor

MIERLOITOR, -OARE adj. v. miorlăitor.

mierloitor a. dulce la auz (ca cântecul mierlei): s’o lingușească cu vorbe mierloitoare ISP.

Ortografice DOOM

miorlăitor (desp. -lă-i-) adj. m., pl. miorlăitori; f. sg. și pl. miorlăitoare

miorlăitor (-lă-i-) adj. m., pl. miorlăitori; f. sg. și pl. miorlăitoare

miorlăitor adj. m. (sil. -lă-i-), pl. miorlăitori; f. sg. și pl. miorlăitoare

Sinonime

MIORLĂITOR adj. v. plângăreț.

MIORLĂITOR adj. miorlăit, plîngăreț, smiorcăit. (Un glas ~.)

Regionalisme / arhaisme

mierloitor, mierloitoare, mierloitori, mierloitoare, adj. (reg.) dulce la auz; ca viersul mierlei.

Tezaur

MIORLĂITOR, -OÁRE adj. (Despre pisici) Care miorlăie; miorlăit2. Cf. DDRF. ♦ F i g. (Depreciativ, despre voce, vorbe etc.) Tînguitor, plîngăreț, miorlăit. Slutul se dete pe lîngă fată și începu s-o lingușească cu vorbe mierloitoare. ISPIRESCU, L. 47. Aude niște glasuri miorlăitoare. ap. DDRF, cf. BARCIANU, ALEXI, W. – Pl.: miorlăitori, -oare. – Și: (regional) mierloitór, -oáre adj. – Miorlăi + suf. -tor.

MIERLOITOR, -OARE adj. v. miorlăitor.

Intrare: miorlăitor
miorlăitor adjectiv
  • silabație: mior-lă-i-tor info
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • miorlăitor
  • miorlăitorul
  • miorlăitoru‑
  • miorlăitoare
  • miorlăitoarea
plural
  • miorlăitori
  • miorlăitorii
  • miorlăitoare
  • miorlăitoarele
genitiv-dativ singular
  • miorlăitor
  • miorlăitorului
  • miorlăitoare
  • miorlăitoarei
plural
  • miorlăitori
  • miorlăitorilor
  • miorlăitoare
  • miorlăitoarelor
vocativ singular
plural
mierlăitor adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mierlăitor
  • mierlăitorul
  • mierlăitoru‑
  • mierlăitoare
  • mierlăitoarea
plural
  • mierlăitori
  • mierlăitorii
  • mierlăitoare
  • mierlăitoarele
genitiv-dativ singular
  • mierlăitor
  • mierlăitorului
  • mierlăitoare
  • mierlăitoarei
plural
  • mierlăitori
  • mierlăitorilor
  • mierlăitoare
  • mierlăitoarelor
vocativ singular
plural
mierloitor adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mierloitor
  • mierloitorul
  • mierloitoru‑
  • mierloitoare
  • mierloitoarea
plural
  • mierloitori
  • mierloitorii
  • mierloitoare
  • mierloitoarele
genitiv-dativ singular
  • mierloitor
  • mierloitorului
  • mierloitoare
  • mierloitoarei
plural
  • mierloitori
  • mierloitorilor
  • mierloitoare
  • mierloitoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

miorlăitor, miorlăitoareadjectiv

etimologie:
  • Miorlăi + -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „miorlăitor

Visit YouGlish.com