opțiuni
  • info
11 definiții pentru miocenic

Explicative DEX

MIOCENIC, -Ă, miocenici, -ce, adj. Care ține de miocen, privitor la miocen; miocen (2). [Pr.: mi-o-] – Din it. miocenico.

MIOCENIC, -Ă, miocenici, -ce, adj. Care ține de miocen, privitor la miocen; miocen (2). [Pr.: mi-o-] – Din it. miocenico.

miocenic, ~ă a [At: DL / P: mi-o~ / Pl: ~ici, ~ice / E: miocen + -ic] 1-2 (Rar) Miocen (1-2).

MIOCENIC, -Ă, miocenici, -e, adj. Privitor la miocen, al miocenului.

MIOCENIC, -Ă adj. Miocen. [Pron. mi-o-. / cf. fr. myocénique].

Ortografice DOOM

miocenic (desp. mi-o-) adj. m., pl. miocenici; f. miocenică, pl. miocenice

miocenic (mi-o-) adj. m., pl. miocenici; f. miocenică, pl. miocenice

miocenic adj. m. (sil. mi-o-), pl. miocenici; f. sg. miocenică, pl. miocenice

Sinonime

MIOCENIC adj. v. miocen.

miocenic, -ă adj. (geol.) miocen.

MIOCENIC adj. (GEOL.) miocen. (Straturi ~.)

Tezaur

MIOCENIC, -Ă adj. (Rar) Miocen (1). Cf. DL, DM. - Pronunțat: mi-o-. – Miocen + suf. -ic.

Intrare: miocenic
miocenic adjectiv
  • silabație: mi-o- info
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • miocenic
  • miocenicul
  • miocenicu‑
  • miocenică
  • miocenica
plural
  • miocenici
  • miocenicii
  • miocenice
  • miocenicele
genitiv-dativ singular
  • miocenic
  • miocenicului
  • miocenice
  • miocenicei
plural
  • miocenici
  • miocenicilor
  • miocenice
  • miocenicelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

miocenic, miocenicăadjectiv

  • 1. Care ține de miocen, privitor la miocen; miocen. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: miocen
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.