MINUT, -Ă, (1) minute, (2) minuturi, s. n., s. f. I. S. n. 1. Unitate de măsură a timpului, egală cu șaizeci de secunde. ♦ P. gener. Interval scurt de timp. ◊ Loc. adj. și adv. La minut = (care se execută) pe loc, imediat. ◊ Loc. adv. Într-un minut = îndată, imediat. Din minut în minut = dintr-un moment în altul. ♦ Moment în care se întâmplă sau trebuie să se întâmple ceva. 2. (Concr.; la pl.) Mâncare (frugală) pregătită pe loc, la comanda consumatorului. 3. (Mat.) Unitate de măsură pentru unghiuri și arcuri, egală cu a șaizecea parte dintr-un grad. II. S. f. 1. Original (în creion) al unei hărți, al unui plan topografic etc., pe baza căruia se întocmește harta, planul topografic etc. respectiv. 2. (Jur.) Parte dintr-o hotărâre întocmită după terminarea deliberării, care cuprinde soluția dată de organul de justiție. 3. Document în care sunt consemnate hotărârile luate în urma unei consfătuiri. – Din fr. minute, it. minuto, rus. minuta, germ. Minute.

MINUT, -Ă, minute, s. n., s. f. I. S. n. 1. Unitate de măsură a timpului, egală cu a șaizecea parte dintr-o oră și care cuprinde șaizeci de secunde. ♦ P. gener. Interval scurt de timp. ◊ Loc. adj. și adv. La minut = (care se execută) pe loc, imediat. ◊ Loc. adv. Într-un minut = îndată, imediat. Din minut în minut = dintr-un moment în altul. ♦ Moment în care se întâmplă sau trebuie să se întâmple ceva. 2. (Concr.; la pl.) Mâncare (frugală) pregătită pe loc, la comanda consumatorului. 3. (Mat.) Unitate de măsură pentru unghiuri și arcuri, egală cu a șaizecea parte dintr-un grad. II. S. f. 1. Original (în creion) al unei hărți, al unui plan topografic etc., pe baza căruia se întocmește harta, planul topografic etc. respectiv. 2. (Jur.) Parte dintr-o hotărâre întocmită după terminarea deliberării, care cuprinde soluția dată de organul de justiție. 3. Document în care sunt consemnate hotărârile luate în urma unei consfătuiri. [Pl. și: (I 2) minuturi] – Din fr. minute, it. minuto, rus. minuta, germ. Minute.

MINUT s.n. 1. Diviziune a timpului care reprezintă a șaizecea parte dintr-o oră. ♦ Interval de timp nedeterminat, dar în general foarte scurt; clipă, moment. ♦ (Concr.) Mîncare pregătită pe loc, la comanda consumatorului. 2. (Mat.) Subunitate de măsură pentru unghiuri, care reprezintă a șaizecea parte dintr-un grad sexagesimal sau a suta parte dintr-un grad centezimal. [Cf. fr. minute, it. minuto < lat. minutus – mic, mărunt].

MINUT s. n. 1. diviziune a timpului, a 60-a parte dintr-o oră. ◊ răstimp foarte scurt; clipă, moment. ◊ (pl.) mâncare pregătită pe loc, la comanda consumatorului. 2. (mat.) unitatea de măsură pentru unghiuri, a 60-a parte dintr-un grad sexagesimal sau a 100-a parte dintr-un grad centezimal. (< fr. minute, it. minuto, germ. Minute)

menunț¹ sn vz minut

menut sn vz minut

minunt sn vz minut

minut

minuturi (mâncăruri) s. n. pl.

minuturi (mâncăruri) s. n. pl.

minuturi (mâncăruri) s. n. pl. corectat(ă)

MINUT, -Ă s. n., s. f. I. S. n. 1. (În limba veche adesea determinat prin „de ceas”, „de vreme”) Răstimp scurt dintr-un interval mai îndelungat), m o m e n t, s p e c. unitate de măsură a timpului, egală cu a șaizecea parte dintr-o oră și care cuprinde șaizeci de secunde. Pentru vremea dării și luării răspunsului. . . socotesc că 1500 de minute nu numai de agiuns, ce încă și de prisosit sînt. CANTEMIR, IST. 249. În zilele lui s-au făcut ș-un cutremur mare care au ținut un minut de ceas și mare spaimă au căzut asupra norodului (sfîrșitul sec. XVIII). LET. III, 192/22. Pe fiecare minută cîte 63 de unghii (puls). AMFILOHIE, G. F. 278^v/15. Puține minunturi ce au șăzut împreună cu mine, cu cîtă repejune au trecut! BELDIMAN, N. P. II, 46/1. Lasă-mi un minut de vreme. id. ib. 69/21. Mă mai îngăduie un minut. MARCOVICI, C. 90/8, cf. 7/1, 19/6. Prin cîte depărtate locuri poate să umble duhul omului în minute de ceasuri. DRĂGHICI, R. 68/24, cf. 169/22. Niște griji mult mai cu cale, Se cuvine să cuprindă minutele vieții tale. CONACHI, P. 258, cf. 261. Disputîndu-se ei astfel, ca la un minut de ceas. PANN, H. 13/12, cf. id. E. IV, 51/24. Suvenirul dulce de-un minut slăvit Printre-a vieții valuri stă-n veci neclintit. ALECSANDRI, P. I, 212. Fiecare minută, care trece, mă apropie de pieire. CARAGIALE, O. VI, 112, cf. CULIANU, C. 179. Am așteptat cîteva minute, să fiu chemat la cancelarie. SADOVEANU, N. F. 127. C-o veni vremea d-apoi, D-o fi anul ca luna, Luna Ca săptămînă, Săptămînă Ca ziua, Și ziua ca ceasul scurt, Iar ceasul ca un minut. TEODORESCU, P. P. 422. Ce-aduce minutul, n-aduce anul. BARONZI, L. 53. (Prin exagerarea ideii de scurtime a unității de timp astronomice) Neaflînd minută de răgaz, am fugit la țară. NEGRUZZI, S. I, 60, cf. 62, 179. Am să te rog ceva: așteaptă-mă un minut aici. CARAGIALE, O. VI, 210. Cît am plîns pe soarta bietelor nenorocite, Care nu pot ca să aibă nici voință de-un minut. MACEDONSKI, O. I, 81. N-o să-ntîrzie pieirea troienilor nici o minută. MURNU, I. 35. Înainte de a porni caii, Grigore mai strigă: – Stai ! – Sta i! Încă un minut ! REBREANU, R. I, 73 . Ne-am oprit un minut, în potecă. GALACTION, O. 208. Mă duc să mă întind două minuturi, că altfel mă apucă stomacul. T. POPOVICI, SE. 386. Nu ni lăsa să ni hodinim o minută. GRAIUL, I, 226. ◊ (Indică distanța care poate fi parcursă în timpul respectiv) Locul alergării este zece minute afară de oraș. NEGRUZZI, S. I, 35. ◊ L o c. a d j. și a d v. La minut = (care se execută) pe loc, imediat, chiar în aceeași clipă. La minut fură chemați vracii cei mai iscusiți și toți învățații. POPESCU, I, 43. ▭ Fotografie la minut. Din minut în minut = pe fiecare clipă, dintr-un moment în altul. Conferiențiarul era așteptat din minută în minută. VLAHUȚĂ, O. A. 218. ◊ L o c. a d v. Într-un minut sau în minutul (ori, regional, în minut), în două minute = îndată, imediat; curînd. Îți poroncim ca în minutul ce vei priimi cartea aceasta. . . să mergi să te întîlnești cu d-lor (a. 1823). URICARIUL, V, 181/6. Se rîdică o vijâlie foarte iute, care în 2 minute străbătu cetatea cu un mare zgomot și vîjîit. CR (1829), 195²/18. Cine a fost pricina de s-a surpat într-un minut fericirea ce ș-o închipuise omul în visul nebuniii sale. MARCOVICI, D. 8/18. În minutul ce să va însemna venirea unii corăbii sau vas, comandantul luntrii gard-post va trimite spre întîmpinare-i o luntre cu un cinovnic. CR (1834), 229¹/33. Într-un minut să se schimbe din viață-n neviață! CONACHI, P. 87, cf. 271. În minuntul acela o frică nespusă mă luă în spate. RUSSO, S. 31, cf. 36. În minutul acela el era foarte galben la față. NEGRUZZI, S. I, 148, cf. 52. Într-un minut fu aproape de pădure. ISPIRESCU, L. 7. În minutul ce va auzi ceva zgomot în cămăruța cu baia. . . să le dea de știre. id. ib. 149. Simțea bătrînul că se dârîmă de pe picioare. . . că moare și el într-un minut! MIRONESCU, S. A. 36. Am jurat Că, pe cine oiu întîlni, În minut l-oi prăpădi. ȘEZ. II, 38. Într-un menunt de ceas (sfert de ceas) nu i se mai auzeau decît oasele sunînd prin cazan. I. CR. III, 267. (Învechit) Pe tot minutul = de la o clipă la alta; mereu, necontenit. Îndeobște poporul își schimba hotărîrea mai pe tot minutul. AR (1829), 60¹/21. Prăpastia să înfățișează pe tot minutul amenințătoare și grozavă. MARCOVICI, D. 14/2. De nu s-ar fi sprijinit, trebuia pe tot minutul să cadă. DRĂGHICI, R. 9/27. [Rîul] își întrunise acuma undele și pe tot minutul sporea în repegiunea lor. ASACHI, S. L. II, 19. Sufletul. . . Se schimbă pe tot minutul. CONACHI, P. 285. (Învechit) În toate minuturile sau în tot minutul = tot timpul, mereu, în fiecare clipă. În toate minuturile sîntem supuși primejdiii morții (a. 1837). DOC. EC. 659. ◊ (Articulat, adesea urmat de o determinare în genitiv) Termenul, sorocul. Așteptam minutul cu multă nerăbdare. GORJAN, IV, 32/17. Minuntul mîntuirei tale au venit. ASACHI, S. L. II, 58. De mare folos este ca gospodariul să pîndească minutul facerii acestor grăpări. I. IONESCU, C. 72/5. 2. (La pl., în forma minuturi) Mîncări pregătite la restaurant pe loc, la comanda consumatorului. Cf. IORDAN, L. R. A. 481. 3. Unitate de măsură pentru unghiuri și arcuri, egală cu a șaizecea parte dintr-un grad sexagesimal sau cu a suta parte dintr-un grad centezimal. Pusă depărtările în grade și minute. AMFILOHIE, G. [prefață] 8/10. Unitatea de arc s-a împărțit în nouăzeci de părți egale numite grade, gradul în 60 părți egale numite minute. MELIK, G. 50. II. S. f. 1. (Jur.) Textul original al unui act de notariat, care rămîne la notar. Cf. V. MOLIN, V. T. 55, CADE. 2. Document în care sînt relatate în rezumat dezbaterile unei consfătuiri, lucrările unei ședințe etc. și pe baza căruia se poate întocmi procesul verbal respectiv, se pot încheia convenții de colaborare sau se pot da dispoziții pentru executări de lucrări etc. Își mîzgăli semnătura pe minuta ședinței. CAMIL PETRESCU O. II, 497, cf. LTR². ♦ (Jur.) Act In care se consemnează, imediat după deliberare, soluția dată de judecători intr-un proces (și care se transpune apoi în hotărîre). Minuta constituie dovada celor ce au fost hotăríte în cursul deliberării. PR. DREPT, 876. 3. Original, executat în creion, al unei hărți, al unui plan topografic sau al unei ridicări cadastrale, care servește la întocmirea hărții sau a planului respectiv, precum și a registrului cadastral. Cf. LTR², DER. – Pl.: (I 1, 3, II) minute și (I 2 și, învechit și regional, I 1) minuturi.- Și:(I) (învechit și regional) minúnt s.n., (învechit) menút (BUDAI-DELEANU, LEX., DRĂGHICI, R. 169/22), (regional) menúnt s. n. - Din lat. minutus, it. minuto, fr. minute, rus. минута, germ. Minute.