10 definiții pentru minut (mâncare)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MINÚT, -Ă, (1) minute, (2) minuturi, s. n., s. f. I. S. n. 1. Unitate de măsură a timpului, egală cu șaizeci de secunde. ♦ P. gener. Interval scurt de timp. ◊ Loc. adj. și adv. La minut = (care se execută) pe loc, imediat. ◊ Loc. adv. Într-un minut = îndată, imediat. Din minut în minut = dintr-un moment în altul. ♦ Moment în care se întâmplă sau trebuie să se întâmple ceva. 2. (Concr.; la pl.) Mâncare (frugală) pregătită pe loc, la comanda consumatorului. 3. (Mat.) Unitate de măsură pentru unghiuri și arcuri, egală cu a șaizecea parte dintr-un grad. II. S. f. 1. Original (în creion) al unei hărți, al unui plan topografic etc., pe baza căruia se întocmește harta, planul topografic etc. respectiv. 2. (Jur.) Parte dintr-o hotărâre întocmită după terminarea deliberării, care cuprinde soluția dată de organul de justiție. 3. Document în care sunt consemnate hotărârile luate în urma unei consfătuiri. – Din fr. minute, it. minuto, rus. minuta, germ. Minute.

MINÚT, -Ă, minute, s. n., s. f. I. S. n. 1. Unitate de măsură a timpului, egală cu a șaizecea parte dintr-o oră și care cuprinde șaizeci de secunde. ♦ P. gener. Interval scurt de timp. ◊ Loc. adj. și adv. La minut = (care se execută) pe loc, imediat. ◊ Loc. adv. Într-un minut = îndată, imediat. Din minut în minut = dintr-un moment în altul. ♦ Moment în care se întâmplă sau trebuie să se întâmple ceva. 2. (Concr.; la pl.) Mâncare (frugală) pregătită pe loc, la comanda consumatorului. 3. (Mat.) Unitate de măsură pentru unghiuri și arcuri, egală cu a șaizecea parte dintr-un grad. II. S. f. 1. Original (în creion) al unei hărți, al unui plan topografic etc., pe baza căruia se întocmește harta, planul topografic etc. respectiv. 2. (Jur.) Parte dintr-o hotărâre întocmită după terminarea deliberării, care cuprinde soluția dată de organul de justiție. 3. Document în care sunt consemnate hotărârile luate în urma unei consfătuiri. [Pl. și: (I 2) minuturi] – Din fr. minute, it. minuto, rus. minuta, germ. Minute.

MINÚT s.n. 1. Diviziune a timpului care reprezintă a șaizecea parte dintr-o oră. ♦ Interval de timp nedeterminat, dar în general foarte scurt; clipă, moment. ♦ (Concr.) Mâncare pregătită pe loc, la comanda consumatorului. 2. (Mat.) Subunitate de măsură pentru unghiuri, care reprezintă a șaizecea parte dintr-un grad sexagesimal sau a suta parte dintr-un grad centezimal. [Cf. fr. minute, it. minuto < lat. minutus – mic, mărunt].

MINÚT s. n. 1. diviziune a timpului, a 60-a parte dintr-o oră. ◊ răstimp foarte scurt; clipă, moment. ◊ (pl.) mâncare pregătită pe loc, la comanda consumatorului. 2. (mat.) unitatea de măsură pentru unghiuri, a 60-a parte dintr-un grad sexagesimal sau a 100-a parte dintr-un grad centezimal. (< fr. minute, it. minuto, germ. Minute)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

minúturi (mâncăruri) s. n. pl.

minúturi (mâncături) s. n. pl.

Intrare: minut (mâncare)
minut2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • minut
  • minutul
  • minutu‑
plural
  • minuturi
  • minuturile
genitiv-dativ singular
  • minut
  • minutului
plural
  • minuturi
  • minuturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

minut (mâncare)

  • 1. concretizat (la) plural Mâncare (frugală) pregătită pe loc, la comanda consumatorului.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie: