minimalizare sf [At: RALEA, S. T. II, 212 / Pl: ~zări / E: minimaliza] 1 Diminuare a valorii, a importanței cuiva sau a ceva Si: subapreciere. 2 Minimizare (1).

MINIMALIZARE s. f. Acțiunea de a minimaliza.

MINIMALIZARE s.f. Acțiunea de a minimaliza și rezultatul ei. [< minimaliza].

minimalizare s. f., g.-d. art. minimalizării; pl. minimalizări

minimalizare s. f., g.-d. art. minimalizării; pl. minimalizări

minimalizare s. f., g.-d. art. minimalizării; pl. minimalizări

MINIMALIZARE s. bagatelizare, subapreciere, subestimare, subevaluare, (rar) depreciere. (~ importanței unui lucru.)

MINIMALIZARE s. subapreciere, subestimare, subevaluare, (rar) depreciere. (~ importanței unui lucru.)

MINIMALIZARE s. f. Acțiunea de a minimaliza și rezultatul ei; diminuare la extrem, subapreciere. V. b a g a t e l i z a r e. O minimalizare, o batjocură subțire a lucrurilor, ieșită din prea mult orgoliu. RALEA, S. T. II, 212. Minimalizarea rolului activ, creatoral poetului. V. ROM. ianuarie 1954, 177. Pl.: minimalizări. – V. minimaliza.