17 definiții pentru depreciere

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEPRECIÉRE, deprecieri, s. f. Faptul de a (se) deprecia; nesocotire a valorii; devalorizare. ◊ Depreciere monetară = scădere a puterii de cumpărare a unei monede, cauzată de inflație sau de reducerea volumului de bunuri oferite spre vânzare. [Pr.: -ci-e-] – V. deprecia.

depreciere sf [At: CAMIL PETRESCU, T. II, 219 / V: (înv) ~iare, ~ețiare, ~eți~ / Pl: ~ri / E: deprecia] 1 Apreciere sub valoarea reală Si: depreciat1 (1). 2 Nesocotire a valorii Si: depreciat1 (2). 3 Devalorizare.

DEPRECIÉRE, deprecieri, s. f. Faptul de a (se) deprecia; nesocotire a valorii; devalorizare. [Pr.: -ci-e-] – V. deprecia.

DEPRECIÉRE, deprecieri, s. f. Faptul de a deprecia. 1. Nesocotire a valorii. 2. Devalorizare a unor valori materiale. – Pronunțat: -ci-e-.

DEPRECIÉRE s.f. Faptul de a (se) deprecia; devalorizare. [Pron. -ci-e-. / < deprecia].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

depreciere (desp. de-pre-ci-e-) s. f., g.-d. art. deprecierii; pl. deprecieri

depreciere (de-pre-ci-e-) s. f., g.-d. art. deprecierii; pl. deprecieri

depreciére s. f. (sil. -pre-ci-e-), g.-d. art. depreciérii; pl. depreciéri

depreciez, -ciază 3, cieze 3 conj., -ciere inf. s.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEPRECIÉRE s. v. bagatelizare, minimalizare, subapreciere, subestimare, subevaluare.

DEPRECIÉRE s. 1. v. devalorizare. 2. v. degradare.

DEPRECIERE s. 1. demonetizare, devalorizare. (~ unor semne băneșii.) 2. degradare. (~ unor mărfuri perisabile.)

depreciere s. v. MINIMALIZARE. SUBAPRECIERE. SUBESTIMARE. SUBEVALUARE.

Depreciere ≠ supraapreciere, supraestimare, supraevaluare

Intrare: depreciere
depreciere substantiv feminin
  • silabație: de-pre-ci-e-re info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • depreciere
  • deprecierea
plural
  • deprecieri
  • deprecierile
genitiv-dativ singular
  • deprecieri
  • deprecierii
plural
  • deprecieri
  • deprecierilor
vocativ singular
plural
depreciare substantiv feminin
substantiv feminin (F115)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • depreciare
  • depreciarea
plural
  • deprecieri
  • deprecierile
genitiv-dativ singular
  • deprecieri
  • deprecierii
plural
  • deprecieri
  • deprecierilor
vocativ singular
plural
deprețiare substantiv feminin
substantiv feminin (F115)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deprețiare
  • deprețiarea
plural
  • deprețieri
  • deprețierile
genitiv-dativ singular
  • deprețieri
  • deprețierii
plural
  • deprețieri
  • deprețierilor
vocativ singular
plural
deprețiere substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deprețiere
  • deprețierea
plural
  • deprețieri
  • deprețierile
genitiv-dativ singular
  • deprețieri
  • deprețierii
plural
  • deprețieri
  • deprețierilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

depreciere, deprecierisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a (se) deprecia; nesocotire a valorii. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: devalorizare
    • 1.1. Depreciere monetară = scădere a puterii de cumpărare a unei monede, cauzată de inflație sau de reducerea volumului de bunuri oferite spre vânzare. DEX '09
etimologie:
  • vezi deprecia DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.