16 definiții pentru minavet
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
- altele (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MINAVET, minavete, s. n. (Înv.) Flașnetă mică. [Pl. și: minaveturi. – Var.: minavetă s. f.] – Et. nec.
minavet sn [At: FILIMON, O. II, 19 / V: ~tă, (îvr) mânavetă sf / Pl: ~e / E: ns cf menuet] 1 Flașnetă de mici dimensiuni. 2 (Îvr) Menuet.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MINAVET, minaveturi, s. n. (Înv.) Flașnetă mică. [Var.: minavetă s. f.] – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MINAVET, minaveturi, s. n. (Învechit) Flașnetă de dimensiuni reduse. Nu te poți arăta la o fereastră fără să nu înceapă să-ți urle un minavet sau o primadonă de doi-trei anișori. GHICA, S. 592. S-a mînia nineaca și nu ți-a mai cumpăra minavet. ALECSANDRI, T. I 113. – Variantă: minavetă s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
minavet n. Mold. flașnetă de învățat păsări: un minavet de canar AL. [Fr. menuet, printr’un intermediar rusesc].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
minavét n., pl. e și urĭ, și -étă f., pl. e (pol. menwet, d. fr. ménuet, menuet. Cp. cu caterincă). Vechĭ. Menuet. Azĭ. Rar. Flașnetă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MINAVETĂ s. f. v. minavet.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MINAVETĂ s. f. v. minavet.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MINAVETĂ s. f. v. minavet.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
minavetă sf vz minavet
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
minavet (înv.) s. n., pl. minavete
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!minavet (înv.) s. n., pl. minavete
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
minavet s.n., pl. minaveturi / minavete
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MINAVET s. v. flașnetă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MINAVET s. (MUZ.) caterincă, flașnetă.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
minavet (minavete), s. n. – Flașnetă. Origine nesigură. După Tiktin (urmat de Candrea și Scriban) din fr. menuet, prin intermediul pol. menwet, care pare să corespundă cu sensul cuvîntului, cunoscut numai în Mold. Ar putea fi vorba și de un der. din ngr. μαναβέλλα „caterincă, flașnetă”, cf. liver. Scriban menționează sensul de „menuet”, care nu apare la noi.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MINAVÉT s. n. 1. Flașnetă de dimensiuni reduse. Numai coconu Guliță și neamțul cu minavetul lipseau. FILIMON, O. II, 19. Am să-i cînt toată ziua din minavet. ALECSANDRI, T. 424, cf. id. T. I, 116. Nu te poți arăta la o fereastră fără să nu înceapă să-ți urle un minavet. GHICA, S. 592. Are două pisici foarte bine educate: una învîrtește la o minavetă mică ce cîntă mazurca, și cealaltă joacă. CARAGIALE, O. III, 196. Minaveta a dat glas, slobozind un cîntec. TEODOREANU, M. U. 221. 2. (Învechit, rar) Menuet. Cf. ALEXI, W., SCRIBAN, D. – Pl.: minavete. – Și: minavétă, (învechit, rar) mînavétă (barcianu) s. f. – Etimologia necunoscută. – Cf. m e n u e t. – Mînavétă: prin apropiere de mînă.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MINAVÉTĂ s. f. v. minavet.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
minavet, minavetesubstantiv neutru
-
- Nu te poți arăta la o fereastră fără să nu înceapă să-ți urle un minavet sau o primadonă de doi-trei anișori. GHICA, S. 592. DLRLC
- S-a mînia nineaca și nu ți-a mai cumpăra minavet. ALECSANDRI, T. I 113. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '09 DEX '98