11 definiții pentru miime

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MIÍME, miimi, s. f. Număr egal cu a mia parte dintr-o unitate; a mia parte dintr-un întreg. ♦ Unitate de măsură pentru unghiuri, folosită în geometrie, în artilerie etc. – Mie + suf. -ime.

MIÍME, miimi, s. f. Număr egal cu a mia parte dintr-o unitate; a mia parte dintr-un întreg. ♦ Unitate de măsură pentru unghiuri, folosită în geometrie, în artilerie etc. – Mie + suf. -ime.

miime1 sf [At: ASACHI, E. I, 51/7 / Pl: -mi / E: mie + -ime] 1 Număr egal cu a mia parte dintr-o unitate. 2 A mia parte dintr-un întreg. 3 Unitate de măsură a unghiurilor cu valori variabile, folosită în geometrie, artilerie etc.

miime2 sf [At: HASDEU, ap. TDRG / Pl: ~mi / E: fr millième] (Frr; îlav) Cu ~mi În număr foarte mare, cu miile Cf mie (1).

MIÍME, miimi, s. f. Număr care este egal cu a mia parte dintr-o unitate; a mia parte dintr-un întreg. Milimetrul reprezintă o miime dintr-un metru.În aceeași miime de secundă, își mai zise că prizonierul îl face de batjocura ofițerilor. REBREANU, P. S. 145. ♦ Unitate de măsură a unghiurilor, folosită în artilerie și reprezentînd unghiul sub care se vede un metru la o distanță de o mie de metri.

MIÍME ~i f. Fiecare dintre părțile egale ale unui întreg, împărțit într-o mie; a mia parte din ceva. /mie + suf. ~ime

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

miime s. f., g.-d. art. miimii; pl. miimi

miime s. f., g.-d. art. miimii; pl. miimi

miíme s. f., g.-d. art. miímii; pl. miími

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MIÍME s. promilă. (O ~ dintr-un întreg.)

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MIÍME1 s. f. Număr egal cu a mia parte dintr-o unitate; a mia parte dintr-un întreg. Zăcimea a unei sutimi să numește miime. ASACHI, I, 51/7. Metrul gheometric asemene s-au împărțit în zăcimi, sutimi, miini id. ib. iii, 18/4, cf. BARCIANU, V., CLiMESCU, A. 118. ◊ (Prin exagerare) În aceeași miime de secundă își mai zise că prizonierul îl face de batjocura ofițerilor. REBREANU, P. S. 156. ♦ Unitate de măsură a unghiurilor cu valori variabile, folosită în geometrie, artilerie etc. Cf. DER. – Pl.: miimi.Mie + suf. -ime.

MIÍME2 s. f. (Franțuzism rar, în l o c. a d v.) Cu miimi = în număr foarte mare; cu miile. Cf. m i e (I 1). Nefericiții săi fii refugeau . . . cu miimi pe teritoriul. . . românilor. HASDEU, ap. TDRG. - Pl.: miimi. – Din fr. millième.

Intrare: miime
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • miime
  • miimea
plural
  • miimi
  • miimile
genitiv-dativ singular
  • miimi
  • miimii
plural
  • miimi
  • miimilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

miime, miimisubstantiv feminin

  • 1. Număr egal cu a mia parte dintr-o unitate; a mia parte dintr-un întreg. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: promilă
    • format_quote Milimetrul reprezintă o miime dintr-un metru. DLRLC
    • format_quote În aceeași miime de secundă, își mai zise că prizonierul îl face de batjocura ofițerilor. REBREANU, P. S. 145. DLRLC
    • 1.1. Unitate de măsură pentru unghiuri, folosită în geometrie, în artilerie (reprezentând unghiul sub care se vede un metru la o distanță de o mie de metri) etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • Mie + sufix -ime. DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.