6 definiții pentru miștocar (adj.)
Explicative DEX
MIȘTOCAR, -Ă, miștocari, -e, adj., s. m. și f. (Arg.) (Om) care ironizează ceva sau pe cineva. – Din mișto.
MIȘTOCAR, -Ă, miștocari, -e, adj., s. m. și f. (Arg.) (Om) care ironizează ceva sau pe cineva. – Din mișto.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
miștocar, ~ă [At: DEX-S / Pl: ~i, ~e / E: miștoc2 + -ar] 1-2 smf, a (Arg) (Om) care ironizează ceva sau pe cineva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
miștocar (arg.) adj. m., s. m., pl. miștocari; adj. f., s. f. miștocară, pl. miștocare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
*miștocar (arg.) adj. m., s. m., pl. miștocari; adj. f., s. f. miștocară, pl. miștocare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
miștocar adj. m., s. m., pl. miștocari; f. sg. miștocară, pl. miștocare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Argou
miștocar, -ă, miștocari, -e I. adj. 1. ironic, batjocoritor. 2. glumeț. 3. frivol, neserios. II. s. m., s. f. vorbitor de argou.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
miștocar, miștocarisubstantiv masculin miștocară, miștocaresubstantiv feminin miștocar, miștocarăadjectiv
-
- Mircea nu se înțelege deloc cu miștocarii de pe strada lui. DCR2
-
etimologie:
- mișto DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.