11 definiții pentru mezanin


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MEZANÍN, mezanine, s. n. Etaj mai scund situat între parter și primul etaj. – Din fr. mezzanine, it. mezzanino, germ. Mezzanin.

MEZANÍN, mezanine, s. n. Etaj mai scund situat între parter și primul etaj. – Din fr. mezzanine, it. mezzanino, germ. Mezzanin.

mezanin sn [At: ANTONESCU, D. / V: (înv) ~ni sf / S și: (înv) mezzanin / P și: (înv) me-ța~ / Pl: ~e / E: mezzanine, it mezzanino, ger Mezzanin] 1-2 Etaj mai scund situat (între subsol și parter sau) între parter și primul etaj.

MEZANÍN, mezanine, s. n. Etaj situat deasupra parterului, care se deosebește de celelalte etaje prin înălțime mai mică și prin lipsa balcoanelor.

MEZANÍN s.n. Etaj mai scund care se află între parter și primul etaj. [Pl. -ne, -nuri. / < fr. mezzanine, cf. it. mezzanino, germ. Mezzanin].

MEZANÍN s. n. etaj mai scund, între parter și primul etaj; antresol. (< fr. mezzanine, it. mezzanino, germ. Mezzanin)

MEZANÍN ~e n. Etaj mai scund, situat între parter și primul etaj; antresol. /<fr. mezzanine, it. mezzanino, germ. Mezzanin

*mezanín n., pl. e (fr. mezzanine, d. it. mezzanino). Etaj maĭ mic între altele maĭ marĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MEZANÍN s. (CONSTR.) antresol. (Casă cu parter și ~.)

MEZANIN s. antresol. (Casă cu parter și ~.)

Intrare: mezanin
mezanin1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mezanin
  • mezaninul
  • mezaninu‑
plural
  • mezanine
  • mezaninele
genitiv-dativ singular
  • mezanin
  • mezaninului
plural
  • mezanine
  • mezaninelor
vocativ singular
plural
mezanin2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mezanin
  • mezaninul
  • mezaninu‑
plural
  • mezaninuri
  • mezaninurile
genitiv-dativ singular
  • mezanin
  • mezaninului
plural
  • mezaninuri
  • mezaninurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mezanin

  • 1. Etaj mai scund situat între parter și primul etaj.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: antresol
  • diferențiere Etaj situat deasupra parterului, care se deosebește de celelalte etaje prin înălțime mai mică și prin lipsa balcoanelor.
    surse: DLRLC

etimologie: