MEZANÍN s. n. Etaj mai scund situat între parter și primul etaj. Cf. ANTONESCU, D., ALEXI, W., SCRIBAN, D., DER. - Scris și mezzanin LTR². – Pronunțat și:, me-ța-. – Pl.: mezanine. – Și: (învechit) mezanínă s. f. ANTONESCU, D. – Din fr. mezzanine, it. mezzanino, germ. Mezzanin.