metasomatoză sf [At: LTR / Pl: ~ze / E: fr métasomatose] Proces de substituire, moleculă cu moleculă, a elementelor dintr-un mineral cu altele noi.

METASOMATOZĂ s.f. 1. Schimbare, transformare a materiei în procesul de formare al mineralelor; transformare a unui corp în alt corp. 2. V. metensomatoză. [< germ. Metasomatose, cf. fr. métensomatose, gr. meta – schimbare, soma – corp].

METASOMATOZĂ s. f. transformare a materiei în procesul de formare a mineralelor; transformare a unui corp în alt corp. (< fr. métasomatose)

!metasomatoză s. f., g.-d. art. metasomatozei; pl. metasomatoze

metasomatoză s. f., g.-d. art. metasomatozei

metasomatoză s. f., g.-d. art. metasomatozei

METASOMATÓZĂ (< fr. {i}; {s} meta- + gr. somat- „corp”) s. f. (PETROGR.) Proces de substituire, moleculă cu moleculă, a elementelor dintr-un mineral cu alte noi aduse de soluții sau topituri magmatice; ca rezultat al m. apar skarnele, uneori și concentrații însemnate de minereuri de fier, polimetalice, de metale rare sau prețioase etc.