METASOMATÓZĂ (< fr. {i}; {s} meta- + gr. somat- „corp”) s. f. (PETROGR.) Proces de substituire, moleculă cu moleculă, a elementelor dintr-un mineral cu alte noi aduse de soluții sau topituri magmatice; ca rezultat al m. apar skarnele, uneori și concentrații însemnate de minereuri de fier, polimetalice, de metale rare sau prețioase etc.