6 definiții pentru mestecat (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MESTECÁT1 s. n. Faptul de a mesteca1.V. mesteca.

MESTECÁT1 s. n. Faptul de a mesteca1.V. mesteca.

mestecat1 sn [At: T. POPOVICI, S. 355 / Pl: (rar) ~uri / E: mesteca1] Sfărâmare a unui aliment cu dinții și amestecare a lui în gură, spre a-l înghiți Si: (rar) mestec1, mestecare1, mestecătură1.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MESTECAT s. amestecare, mestecare. (~ mămăligii.)

Intrare: mestecat (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mestecat
  • mestecatul
  • mestecatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • mestecat
  • mestecatului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mestecat (s.n.)

etimologie:

  • vezi mesteca
    surse: DEX '09 DEX '98