11 definiții pentru merișor (fruct)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MERIȘOR2, merișoare, s. n. 1. Diminutiv al lui măr2. 2. Fructul merișorului1 (2), de mărimea unei cireșe sau a unei nuci, de culoare roșiatică sau galbenă, cu gust dulce, adesea folosit pentru dulceață. 3. Fructul merișorului1 (3), cu aspect de bacă roșie, comestibil. – Măr2 + suf. -ișor.

merișor2 sn [At: LB / V: ~oa sf / Pl: ~oare / E: măr2 + -ișor] 1-2 (Șhp) Măr2 (1) (mic). 3 Fruct al merișorului1 (3), de mărimea unei boabe de cireașă sau a unei nuci, de culoare roșie ca a mărgeanului sau galbenă, cu gust dulce, utilizat pentru dulceață. 4 Fruct al merișorului1 (5), cu aspect de bacă roșie, comestibil. 5 (Reg) Ou care se vopsește cel dintâi la Paști Si: (reg) cearcă, mingișoară (2).

MERIȘOR2, merișoare, s. n. 1. Diminutiv al lui măr2. 2. Fructul merișorului1 (2), de mărimea unei cireșe sau a unei nuci, de culoare roșiatică sau galbenă, cu gust dulce, adesea întrebuințat pentru dulceață. 3. Fructul merișorului1 (3), cu aspect de bacă roșie, comestibil. – Măr + suf. -ișor.

MERIȘOR2, merișoare, s. n. Diminutiv al lui măr2. Lupul.. îi spuse: ține, Făt-Frumos, acest merișor. ISPIRESCU, E. 75. Merișor că-i întindea, Spre mîncare i-l dedea. TEODORESCU, P. P. 440. Cîte fete ardelene Toate-s negre la sprîncene... Albișoare, roșioare Ca și niște merișoare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 28.

MERIȘOR2 ~oare n. Fructul merișorului. /măr + suf. ~ișor

MERIȘOARE s. f. pl. Fructele merișorului1 (2).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

merișor1 (fruct) s. n., pl. merișoare

merișor2 (fruct) s. n., pl. merișoare

merișor (fruct) s. n., pl. merișoare

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MERIȘOR2 s. n. 1. Diminutiv (hipocoristic) al lui m ă r2 (II). Cf. CIHAC, I, 161. Ține, Făt-Frumos, acest merișor. ISPIRESCU, L. 75. Merișor că-i întindea, Spre mîncare i-l dedea. TEODORESCU, P. P. 440. Cîte fete ardelene Toate-s negre la sprîncene. . . Albișoare, roșioare Ca și niște merișoare. JARNIK-BÎRSEANU D. 28. 2.Fructul merișorului1 (2), de mărimea unei boabe de cireașă sau a unei nuci, de culoare roșiatică ca a mărgeanului sau galbenă, cu gust dulce, întrebuințat adesea pentru dulceață. Cf. PANȚU, PL. 3. Fructul merișorului1 (3 a), cu aspect de bacă roșie, comestibil. Cf. LB, PANȚU, pl. 4. (Regional) Oul care se vopsește cel dintîi la paști; (regional) mingișoară, cearcă. Cf. PAMFILE-LUPESCU, CROM. 187. – Pl.: merișoare. – Și: (2, 3) merișoáră s. f. PANȚU, PL.

Intrare: merișor (fruct)
merișor2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • merișor
  • merișorul
  • merișoru‑
plural
  • merișoare
  • merișoarele
genitiv-dativ singular
  • merișor
  • merișorului
plural
  • merișoare
  • merișoarelor
vocativ singular
plural
merișoară
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

merișor, merișoaresubstantiv neutru

  • 1. Diminutiv al lui măr. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Lupul... îi spuse: ține, Făt-Frumos, acest merișor. ISPIRESCU, E. 75. DLRLC
    • format_quote Merișor că-i întindea, Spre mîncare i-l dedea. TEODORESCU, P. P. 440. DLRLC
    • format_quote Cîte fete ardelene Toate-s negre la sprîncene... Albișoare, roșioare Ca și niște merișoare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 28. DLRLC
    • 1.1. Fructele merișorului. DLRLC
  • 2. Fructul merișorului, de mărimea unei cireșe sau a unei nuci, de culoare roșiatică sau galbenă, cu gust dulce, adesea folosit pentru dulceață. DEX '09
  • 3. Fructul merișorului, cu aspect de bacă roșie, comestibil. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • Măr + sufix -ișor. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.