11 definiții pentru merindeață
din care- explicative (5)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- altele (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MERINDEAȚĂ, merindețe, s. f. (Reg.) Merindare. – Merinde + suf. -eață.
MERINDEAȚĂ, merindețe, s. f. (Reg.) Merindare. – Merinde + suf. -eață.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
merindeață sf [At: LB / V: ~ren~, ~dreață / Pl: ~ețe / E: merinde + -eață] (Trs) 1 Merendiță. 2-3 Merindare1 (2-3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MERINDEAȚĂ, merindețe, s. f. (Regional) Merindare. Sub pomul lor se pune și cîte o năframă nouă de mînă sau și o merindeață frumoasă. MARIAN, NU. 746.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
meredeață sf vz merindeață
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
merindreață sf vz merindeață
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
merindeață (reg.) s. f., g.-d. art. merindeței; pl. merindețe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
merindeață (reg.) s. f., g.-d. art. merindeței; pl. merindețe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
merindeață s. f., g.-d. art. merindeței, pl. merindețe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MERINDEAȚĂ s. v. merindare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
merindeață s. v. MERINDARE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MERINDEÁȚĂ s. f. (Transilv.) Merindare1. Cf. LB. Sub pomul lor se pune și cîte o năframă . . . sau și o merindreață frumoasă. SEVASTOS, N. 343. În unele părți ale Transilvaniei muierile își mai pregătesc încă și o merindeață de moarte, care li se pune peste șurț în sicriu. MARIAN, Î. 64, cf. id. NU. 746. Pe toate mesele se întinseră merindețe albe. AGÎRBICEANU, A. 154, cf. H XVII 237, CV 1 951, nr. 2, 35, com. din ȘUGAG-SEBEȘ. - Pl.: merindețe. – Și: merindreáță, merendeáță (lb) s. f. – Merinde + suf. -eață.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F12) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
merindeață, merindețesubstantiv feminin
- 1. Merindare. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: merindare
- Sub pomul lor se pune și cîte o năframă nouă de mînă sau și o merindeață frumoasă. MARIAN, NU. 746. DLRLC
-
etimologie:
- Merinde + sufix -eață. DEX '98 DEX '09