23 de definiții pentru mecanism

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MECANISM, mecanisme, s. n. 1. Sistem tehnic alcătuit din mai multe piese mobile și fixe care sunt angrenate între ele, astfel încât unele elemente mobile, transmițând forțele de la elementul conducător la elementele conduse, pot antrena mișcarea acestora. ♦ Totalitatea elementelor care alcătuiesc un astfel de sistem; mașinărie. 2. Mod de funcționare a unui mecanism (1). 3. Mod în care se desfășoară un fenomen, o reacție etc. 4. P. anal. Sistem, mod de organizare politică, economică, socială etc. – Din fr. mécanisme, germ. Mechanismus.

MECANISM, mecanisme, s. n. 1. Sistem tehnic alcătuit din mai multe piese mobile și fixe care sunt angrenate între ele, astfel încât unele elemente mobile, transmițând forțele de la elementul conducător la elementele conduse, pot antrena mișcarea acestora. ♦ Totalitatea elementelor care alcătuiesc un astfel de sistem; mașinărie. 2. Mod de funcționare a unui mecanism (1). 3. Mod în care se desfășoară un fenomen, o reacție etc. 4. P. anal. Sistem, mod de organizare politică, economică, socială etc. – Din fr. mécanisme, germ. Mechanismus.

mecanism sm [At: VÎRLAV, L. 13878 / S și: (înv) ~cha~ / V: (înv) meha~, mehanizm, mihanizm / Pl: ~e / E: fr mécanisme, ger Mechanismus, ngr μηϰανισμός, rs механизм] 1 Sistem tehnic alcătuit din piese fixe și mobile, angrenate între ele, ce pot da naștere la mișcarea mecanică. 2 Totalitate a pieselor și angrenajelor care alcătuiesc un sistem tehnic Si: mașinărie. 3 (Pex) Mod de funcționare a unui sistem tehnic. 4 (Pan; urmat de determinări indicând domeniul) Sistem, mod de organizare ori de funcționare administrativă, socială, politică etc.

MECANISM, mecanisme, s. n. 1. Sistem tehnic alcătuit din mai multe piese mobile și fixe care sînt în contact între ele astfel încît unele elemente mobile pot antrena mișcarea celorlalte. 2. Totalitatea elementelor care alcătuiesc un întreg și, prin acțiunea lor combinată, funcționează ca un organism. 3. Fig. Sistem, organizație, mod de organizare politică, economică, socială etc. D-ta dispui de o tipografie bine instalată și de un mecanism administrativ bine organizat. CARAGIALE, O. VII 271.

MECANISM s.n. 1. Sistem tehnic compus din piese fixe și mobile care sunt în contact și ale cărui elemente mobile antrenează mișcarea celorlalte; (p. ext.) mod de funcționare a unui astfel de sistem. 2. Ansamblul elementelor care formează un întreg, funcționînd ca un organism. 3. (Fig.) Sistem, organizare, organizație. [Var. mehanism s.n. / < fr. mécanisme, cf. lat. mechanisma].

MECANISM s. n. 1. sistem tehnic din piese fixe și mobile care sunt în contact și ale cărui elemente mobile antrenează mișcarea celorlalte. 2. ansamblul elementelor care formează un întreg, funcționând ca un organism. ◊ sistem, mod de organizare. (< fr. mécanisme, germ. Mechanismus)

MECANISM ~e n. 1) Sistem tehnic constând din mai multe elemente, folosit pentru a transmite sau a transforma o mișcare. 2) Totalitate a pieselor, angrenajelor, ce constituie un astfel de sistem. 3) Ansamblu de elemente, coordonate între ele, care formează un întreg, funcționând ca un organism viu. 4) Mod de funcționare; proces funcțional. ~ul gândirii. ~ul limbii. ~ biologic. /<fr. mécanisme, germ. Mechanisme

mecanism n. 1. combinarea pieselor destinate a funcționa împreună: mecanismul unui ceasornic; 2. totalitatea organelor unui corp viu: mecanismul corpului omenesc; 3. fig. combinarea mijloacelor destinate a produce un efect: mecanismul unei limbi, al unui guvern.

mehanism sn vz mecanism

mehanizm sn vz mecanism

mihanizm sn vz mecanism

MEHANISM s.n. v. mecanism.

*mecanízm n., pl. e (d. mecanică). Mașinărie, combinațiunea pĭeselor destinate să funcționeze împreună: mecanizmu unuĭ ceasornic. Fig. Totalitatea organelor unuĭ corp viŭ: mecanizmu corpuluĭ omenesc. Relațiunile mijloacelor destinate să producă un efect, structură, felu de organizare: mecanizmu uneĭ limbĭ, unuĭ guvern, unuĭ serviciŭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mecanism s. n., pl. mecanisme

mecanism s. n., pl. mecanisme

mecanism s. n., pl. mecanisme

mecanism, pl. mecanisme

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MECANISM s. (TEHN.) 1. mașinărie, (rar) mașină, (înv.) mecanică, mihanie. (Un ~ care funcționează perfect.) 2. v. dispozitiv.

MECANISM s. (TEHN.) 1. mașinărie, (rar) mașină, (înv.) mecanică, mihanie. (Un ~ care funcționează perfect.) 2. dispozitiv, (înv. și reg.) meșteșug. (Un ~ într-un ansamblu tehnic.)

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MECANISM s. n. Sistem tehnic alcătuit din piese fixe și mobile, angrenate între ele și care pot da naștere la mișcare mecanică ; totalitatea pieselor și angrenajelor care alcătuiesc un astfel de sistem, mașinărie; p. ext. mod de funcționare a unui astfel de sistem. Mihanizm, alcătuire unui trup după legile mihanicei. VÎRNAV, L. 138r/8. Cu acest mehanism nu este de ase teme nici de o întîmplare fiind în trăsură, orișicum ar fi răpirea cailor și năravul lor. AR (1 829), 1351, cf. ib. 1362/12, F. DUM. I, 652/7, CALENDAR (1861), 88/18. Cine cunoaște mechanismul clavirului poate să ghicească felurimea nemărginită a melodiilor. MAIORESCU, CR. II, 387. Nicovala se așază totdeauna pe o fundație de beton sau zidărie. . . în scopul amortizării loviturilor, evitînd astfel zguduirea mecanismului ciocanului. IOANOVICI, TEHN. 124. Peste el încep să joace valțurile de oțel . . . Mecanismul acesta Bozan îl urmărește. . . de ani de zile. SAHIA, N. 33. Mecanismul de întindere la care semitonurile ajung după ce trec printr-un perete prevăzut cu găuri sau printr-un grătar. IONESCU-MUSCEL, FIL. 257. Mecanismele și aparatele de la echipe funcționează automat. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2 402. Comisarul scoase dintr-un sertar o cheiță mică, strălucitoare și o vîrî în mecanismul jucăriei. V. ROM. septembrie 1 958, 22. ◊ (Prin analogie, în legătură cu stări psihice, fenomene fiziologice etc.) Fiecare vers e o izbucnire de lumină ce ne luminează tot mecanismul sufletesc. GHEREA ST. CR. II, 48. Formarea speciilor prin mijlocul adaptării directe ne dezvăluiește cîteva fapte care ne ajută să pătrundem în mecanismul lăuntric al fenomenului. PETICĂ, O. 472. Analiza. . . ajută [creația] contribuind direct, complectînd fizionomia tipului prin relevarea mecanismului vieții lui interioare. IBRĂILEANU, S. L. 9. A tratat problema cu totul arzătoare a mecanismului bătrîneții și a morții. MARINESCU, P. A. 58, cf. PARHON, B. 7, 66. Rezultatele confirmă concepția noastră asupra mecanismului de acțiune a medicamentelor: DANIELOPOLU, F. N. II, 47. Îmi plăcea să urmăresc mecanismul unui intelect care mă depășea. V. ROM. martie 1 956, 17. ♦ P. anal. (Adesea urmat de determinări care indică domeniul de activitate) Sistem, mod de organizare ori de funcționare administrativă, socială, politică etc. Sînt chestiuni de detai ale mecanismului administrativ. MAIORESCU, D. II, 157. Era să-ți propun o afacere de caracter pur literar, știind că d-ta dispui de o tipografie bine instalată și de un mecanism administrativ bine organizat. CARAGIALE, O. VII, 271, cf. SCÎNTEIA, 1 952, nr. 2 374. – Scris și: (după ortografia germ.) mechanism. – Pl.: mecanisme. – Și: (învechit) mehanism, mehanízm (AR 1834, 78/3, ALBINEȚ, M. 64/13), mihanizm s.n. – Din fr. mécanisme, germ. Mechanismus. – Pentru variantele cu -h-, cf. ngr. μηχανισκός, rus. неханизм.

MEHANISM s. n. v. mecanism.

MEHANÍZM s. n. v. mecanism.

MIHANÍZM s. n. v. mecanism.

Intrare: mecanism
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mecanism
  • mecanismul
  • mecanismu‑
plural
  • mecanisme
  • mecanismele
genitiv-dativ singular
  • mecanism
  • mecanismului
plural
  • mecanisme
  • mecanismelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mehanism
  • mehanismul
  • mehanismu‑
plural
  • mehanisme
  • mehanismele
genitiv-dativ singular
  • mehanism
  • mehanismului
plural
  • mehanisme
  • mehanismelor
vocativ singular
plural
mihanizm
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
mehanizm
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mecanism, mecanismesubstantiv neutru

  • 1. Sistem tehnic alcătuit din mai multe piese mobile și fixe care sunt angrenate între ele, astfel încât unele elemente mobile, transmițând forțele de la elementul conducător la elementele conduse, pot antrena mișcarea acestora. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Totalitatea elementelor care alcătuiesc un astfel de sistem. DEX '09 DEX '98 DN
      sinonime: mașinărie
  • 2. Mod de funcționare a unui mecanism. DEX '09 DEX '98
  • 3. Mod în care se desfășoară un fenomen, o reacție etc. DEX '98 DEX '09
  • 4. prin analogie Sistem, mod de organizare politică, economică, socială etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote D-ta dispui de o tipografie bine instalată și de un mecanism administrativ bine organizat. CARAGIALE, O. VII 271. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.