13 definiții pentru matelot


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MATELÓT, mateloți, s. m. Marinar. – Din fr. matelot.

MATELÓT, mateloți, s. m. Marinar. – Din fr. matelot.

matelot sm [At: MOLNAR, I. 322/18 / V: matlot / Pl: ~oți / E: fr matelot] Marinar.

MATELÓT, mateloți, s. m. Persoană care servește pe bordul unei nave în grupul celor însărcinați cu manevra și cu serviciul la punte. V. matroz, marinar. Costache Rusu, cel mai scurt dintre toți și ciupit de vărsat, matelot pe vaporul «Vasile Lupu». DUNĂREANU, CH. 153.

MATELÓT s.m. Marinar care face serviciul la manevră și pe puntea unei nave. [< fr. matelot].

MATELÓT s. m. marinar. (< fr. matelot)

MATELÓT ~ți m. Persoană care face parte din echipajul unei nave maritime; marinar; matroz. /<fr. matelot

*matelót m. (fr. matelot îld. matenot, d. vechĭu ol. mattenoet îld. mattegenoot, d. genoot, [germ. genosse], tovarăș, și matte, culcuș, nume pe care și-l daŭ marinariĭ care dorm alternativ în acelașĭ hamac). Om care servește la manevra unuĭ bastiment, matroz. V. marinar, corăbier.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

matelót s. m., pl. matelóți

matelót s. m., pl. matelóți


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MATELOT s. marinar, matroz, (înv.) marinier, vaporean. (~ pe bricul „Mircea”.)

Intrare: matelot
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • matelot
  • matelotul
  • matelotu‑
plural
  • mateloți
  • mateloții
genitiv-dativ singular
  • matelot
  • matelotului
plural
  • mateloți
  • mateloților
vocativ singular
  • matelotule
  • matelote
plural
  • mateloților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

matelot

etimologie: