14 definiții pentru matelot

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MATELÓT, mateloți, s. m. Marinar. – Din fr. matelot.

MATELÓT, mateloți, s. m. Marinar. – Din fr. matelot.

matelot sm [At: MOLNAR, I. 322/18 / V: matlot / Pl: ~oți / E: fr matelot] Marinar.

MATELÓT, mateloți, s. m. Persoană care servește pe bordul unei nave în grupul celor însărcinați cu manevra și cu serviciul la punte. V. matroz, marinar. Costache Rusu, cel mai scurt dintre toți și ciupit de vărsat, matelot pe vaporul «Vasile Lupu». DUNĂREANU, CH. 153.

MATELÓT s.m. Marinar care face serviciul la manevră și pe puntea unei nave. [< fr. matelot].

MATELÓT s. m. marinar. (< fr. matelot)

MATELÓT ~ți m. Persoană care face parte din echipajul unei nave maritime; marinar; matroz. /<fr. matelot

*matelót m. (fr. matelot îld. matenot, d. vechĭu ol. mattenoet îld. mattegenoot, d. genoot, [germ. genosse], tovarăș, și matte, culcuș, nume pe care și-l daŭ marinariĭ care dorm alternativ în acelașĭ hamac). Om care servește la manevra unuĭ bastiment, matroz. V. marinar, corăbier.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MATELOT s. marinar, matroz, (înv.) marinier, vaporean. (~ pe bricul „Mircea”.)

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MATELOT s. m. Marinar. Mateloți sau matrose, adecă vînslari. MOLNAR, I. 322/18. Și urlă-n bucurie văzînd cum se îneacă Matloții-n naufragiu. HELIADE, O. I, 349. De la corăbiile care sînt la Riga au murit 6 căpitani de corabie și 150 de mateloți (lopătari). CR (1 831), 1701/26. Pe matelot, acestea puțin îl spăimînteazâ. PELIMON, S. 37/1, cf. NEGULICI, BARONZI, I. L. III, 219. Se teme matélotul d-a mărei vijălie. MUREȘANU, P. 54/1, cf. COSTINESCU. Matelot pe vaporul „Vasile Lupu”. DUNĂREANU, CH. 153, cf. N. A. BOGDAN, C. M. 88. În portul blond, bâtrînii mateloți Privesc tăcuți la noii debarcați. MINULESCU, V. 74. Vasul nălucă din legendele mateloților, navigînd . . . spre naufragiul din fiecare miez de noapte. C. PETRESCU, C. V. 7. Sînt așa cum îi vedem prin ilustrații: mateloți bărboși, încinși cu cartușiere. CONTEMP. 1949, nr. 161, 4/1. Pe cap avea. . . o beretă de matelot. CĂLINESCU, S. 9. - Pl.: mateloți. – Și: matlót s. m. – Din fr. matelot.

Intrare: matelot
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • matelot
  • matelotul
  • matelotu‑
plural
  • mateloți
  • mateloții
genitiv-dativ singular
  • matelot
  • matelotului
plural
  • mateloți
  • mateloților
vocativ singular
  • matelotule
  • matelote
plural
  • mateloților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

matelot, mateloțisubstantiv masculin

  • 1. Marinar, marinier, matroz, vaporean. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Costache Rusu, cel mai scurt dintre toți și ciupit de vărsat, matelot pe vaporul «Vasile Lupu». DUNĂREANU, CH. 153. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.