opțiuni
  • info

13 definiții pentru martiraj

din care

Explicative DEX

MARTIRAJ, martiraje, s. n. Martiriu. – Martir2 + suf. -aj.

MARTIRAJ, martiraje, s. n. Martiriu. – Martir2 + suf. -aj.

martiraj sn [At: CAMIL PETRESCU, U. N. 231/ V: (rar) ~agiu / Pl: ~e / E: martir2 + -aj] Martiriu.

MARTIRAJ, martiraje, s. n. Martiriu.

MARTIRAJ s.n. Martiriu. [< martir + -aj].

MARTIRAJ s. n. martiriu. (< martir + -aj)

martiragiu sn vz martiraj

Ortografice DOOM

martiraj s. n., pl. martiraje

martiraj s. n., pl. martiraje

martiraj s. n., pl. martiraje

Sinonime

MARTIRAJ s. v. mucenicie.

MARTIRAJ s. martiriu, mucenicie, supliciu, (rar) martir, (înv. și pop.) patimă, (înv.) martirism, mărturie, mucenie, mucenire, strădanie. (A îndurat ~.)

Tezaur

MARTIRAJ s. n. Martiriu. Cf. CAMIL PETRESCU, U. N. 231. S-ar fi putut spune că martiragiul pe care-l suferise grecoaica, timp de doi ani, n-o impresionase pe Salomia. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I, 165, cf. COMTEMP. 1949, nr. 158, 11/6. În tăcerea ei nudă, unealta supliciului de la 1785 e mai patetică decît oricare martiraj de sfinți din tablourile muzeului. SCÎNTEIA, 1963, nr. 6079. - Pl.: martiraje. – Și: (rar) martirágiu s. n. – Martir2 + suf. -aj.

MARTIRAGIU s. n. v. martiraj.

Intrare: martiraj
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • martiraj
  • martirajul
  • martiraju‑
plural
  • martiraje
  • martirajele
genitiv-dativ singular
  • martiraj
  • martirajului
plural
  • martiraje
  • martirajelor
vocativ singular —
plural —
martiragiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

martiraj, martirajesubstantiv neutru

etimologie:
  • Martir + -aj. DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.