10 definiții pentru marginalia


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

marginalia sf [At: DEX / P: ~li-a / Pl: ~ii / E: lat, it marginalia] Comentariu cu note și însemnări privitoare la o operă, apărut într-o publicație periodică.

MARGINÁLIA s. n. pl. Comentariu cu note și însemnări privitoare la o operă (și apărut într-o publicație periodică). [Pr.: -li-a] – Din lat. marginalia.

MARGINÁLIA s. n. pl. Comentariu cu note și însemnări privitoare la o operă (și apărut într-o publicație periodică). [Pr.: -li-a] – Din lat., it. marginalia.[1]

  1. În original: s. f., evident greșit. — LauraGellner

MARGINÁLIA s. f. (Livresc, cu sens colectiv) Note sau titluri tipărite pe marginea unei pagini, în afara textului. ♦ Observații sau referințe făcute pe marginea paginilor.

marginália sf [At: DEX / P: ~li-a / Pl: ~ii / E: lat, it marginalia ] Comentariu cu note și însemnări privitoare la o operă, apărut într-o publicație periodică.

MARGINÁLIA s.f. (Liv.) Note, titluri imprimate pe marginea unei pagini, lângă text. ♦ Articol cu note și însemnări pe marginea paginilor. [Pron. -li-a. / < lat. marginalia].

MARGINÁLIA s. f. note, titluri imprimate pe marginea unei pagini, lângă text. ◊ articol cu note și însemnări pe marginea paginilor. (< lat., it. marginalia)

MARGINÁLIA f. Comentariu făcut pe marginea unui text tipărit (sau a unui manuscris); notă marginală. [Sil. -li-a] /<lat., it. marginalia


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

marginália (lat.) (-li-a) s. n. pl.

marginália s. f. (sil. -li-a)

Intrare: marginalia
substantiv neutru (N999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • marginalia
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F162)
Surse flexiune: MDN '00, DN, NODEX, DLRLC, Ortografic
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • marginalia
  • marginalia
plural
genitiv-dativ singular
  • marginalii
  • marginaliei
plural
vocativ singular
plural