20 de definiții pentru marți


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MARȚI1, (1) marți, s. f., (2) adv. 1. S. f. Ziua a doua a săptămânii, care urmează după luni. 2. Adv. În cursul zilei de marți1 (1); în ziua de marți1 imediat precedentă sau următoare; într-o zi de marți1; (în forma marțea) în fiecare marți1 (1). – Lat. martis [dies]. corectată

marți1 [At: COD. VOR. 34/21 / Pl: ~, (reg) ~țe / E: ml martis (dies)] 1 sf A doua zi a săptămânii, care urmează după luni. 2 sf (Pop; îs) ~ țea vaselor (sau viermilor, de trăsnet) Zi de marți din prima săptămână a Postului Paștelui. 3 sf (Pop; îs) ~țea încuiată Zi de marți din a doua săptămână a Postului Paștelui. 4 sf (Pop; îs) ~țea ciorilor Zi de marți din Săptămâna brânzei. 5 sf (Pop; îs) ~ țea morților (sau rusitorilor) Sărbătoare cerebrată în marțea din a doua săptămână după Duminica Mare Și; rusitori. 6 sf (Reg; îc) Marță-mari Rusalii. 7 av În marțea (1) imediat precedentă sau următoare. 8 av (Șîf marțea) Într-o zi de marți1 (1). 9 av (Șîf marțea) În timpul zilei de marți1 (1). 10 av (Pop; îe) Parcă e făcut ~țea (pe gratii) Se zice despre un om lipsit de noroc. 11 av (Pop; îe) Toate pe dos și nunta ~țea Se spune despre un șir de lucruri, de întâmplări care de care mai nepotrivite. 12 av (Îf marțea) În fiecare marți1 (1).

MARȚI1, (1) marți, s. f., (2) adv. 1. S. f. Ziua a doua a săptămânii, care urmează după luni. 2. Adv. În cursul zilei de marți1 (1); în ziua de marți1. ♦ (În forma marțea) În fiecare marți1 (1). – Lat. martis [dies].

MARȚI1 s. f. Ziua a doua a săptămînii, care urmează după luni. Marți e zi de sărbătoare, ȘEZ. I 13. Azi e luni și mîni e marți, Pleacă Costea la Galați. ALECSANDRI, P. P. 54. ♦ (Adverbial) a) într-o zi de marți. Marți am fost la teatru. b) (Mai ales în forma articulată) în fiecare marți. Veneau din satele vecine la tîrgurile săptă- mînale, marțea și vinerea, cînd mahalaua era înecată de precupeți, CAMIL PETRESCU, O. II 63. Lunea, marțea n-am lucrat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 425.

MARȚI f. A doua zi a săptămânii. /<lat. martis

Marți f. a treia zi a săptămânii. [Lat. MARTIS (DIES)].

marțĭ f. (lat. Martis, a luĭ Marte [adică dies, zi]; it. martedi, pv. dimartz, fr. mardi, cat. dimars, sp. martes). A doŭa zi a săptămîniĭ. – P. Marțĭ și Marțea, V. lunĭ.

MÁRȚEA adv. În fiecare zi de marți. /<lat. martis


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

marți s. f., art. márțea; pl. marți, art. márțile

marți s. f., art. márțea; pl. marți, art. márțile


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

márți s. f. – A doua zi a săptămînii. – Mr. marți, megl. marț. Lat. Martis (dies), cf. it. martedì (calabr. marti), prov. dimartz, fr. mardi, cat. dimars, sp. martes, alb. martë (Diez, I, 265; Pușcariu 1035; Candrea-Dens., 1055; REW 5382; Philippide, II, 647). Cf. marț.Der. Mărțica (var. Marțuica), s. f. (nume de vacă născută într-o marți); Marțolea, s. f. (nume de vacă; fantomă care se arată în noaptea de marți spre miercuri, cu ultimul sens poate prin încrucișare cu mîrțină, mîrțoagă, marțafoi (de la marți, după Candrea-Dens., 1055 și Tiktin; din sb. maculja, „vacă roșcată”, după Pascu, Suf., 272 și Pascu, Beiträge, 17). Marțolea a fost considerat și ca der. din martie, cf. expresia Marțolea cu fasolea, care echivalează lui ca martie’n post „la fix, nemișcat”.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

marți, marți și marțe s. f. Ziua a doua a săptămânii. ♦ (Bis.) Zi închinată, în cadrul săptămânii liturgice, amintirii celor mai vechi sfinți din calendarul creștin în ordine cronologică, adică prorocilor în general și lui Ioan Botezătorul în special, el fiind considerat ultimul și cel mai mare dintre prorocii Vechiului Testament. ◊ (Pop., în sintagme care denumesc diferite sărbători legate de superstiții) Marțea vaselor sau a viermilor, de trăsnet) = ziua de marți din prima săptămână a postului Paștilor. ◊ Marțea încuiată = ziua de marți din a doua săptămână a postului Paștilor. ◊ Marțea ciorilor = marțea din săptămâna brânzei. ◊ Marțea morților (sau a rusitorilor) = sărbătoare care cade în marțea din a doua săptămână după duminica mare; rusitori. – Din lat. martis (dies).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

nu contează, Jean boxează, marți și joi se antrenează, nu lovește, dar primește expr. nu-i nimic, n-are importanță.


Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MARȚI1 s. f., adv. I. S. f. Ziua a doua a săptămînii, care urmează după luni. Sf[îrJș[itul] marți. COD. VOR. 34/21, cf. 122/30, 154/15, 158/4. Sărbătorile drăcești, marțe și miercure, cine va ținea vrăji, aceia să să dea șpanilor (a. 1675). GCR I, 218/36, cf. BUDAI-DELEANU, LEX.; LB. Zilele hotărîte ale săptămînei în carile se fac adunările sînt marța, joia și sîmbăta. AR (1829), 582/6. Trei marți, trei joi și trei sîmbete de după paști. PAMFILE, VĂZD. 148, cf. id. J. II, 16. Într-o zi de marți din luna lui marte. id. 66. Marța-i zi de sărbătoare, ȘEZ. II, 136, cf. I, 13, III, 25. Azi mi-e luni, Mîine mi-e marți. MAT. FOLK. 116, cf. 90, 117. Cică s-a apucat o nevastă să spele rufele într-o marți seara. ȘEZ. XVIII, 205. ◊ (Popular, în sintagme care denumesc diferite sărbători legate de superstiții) Marțea vaselor (sau viermilor, de trăsnet) = ziua de marți din prima săptămînă a postului paștelui. Cf. MARIAN, S. R., II, 15, id. INS. 300, PAMFILE, VĂZD. 80. Marțea încuiată = ziua de marți din a doua săptămînă a postului paștelui. Cf. PAMFILE, J. III, 90, ARH. FOLK. III, 151. Marțea ciorilor = marțea din săptămînă brînzii. MUSCEL, 27, cf. ALR II/I MN 113, 2850/876. Marțea morților (sau rusitorilor) = numele unei sărbători care cade în marțea din a doua săptămînă după duminica mare; rusitori. Cf. PAMFILE, S. V. 76, ALR II/I MN 113, 2850/29. Marțea dintre tunuri. ib. 2850/130. Marțea strîmbă. ib. 2850/64. ♦ Compus: (regional) marță-mari = rusalii. V. j o i m ă. ALR II 4231/219, cf. ALR II/I h 127/219. II Adv. 1. În marțea1 (I) imediat precedentă sau următoare. Să vii marți pe la mine. 2. (Și în forma marțea) Într-o zi de marți1 (I), în timpul zilei de marți. Care obiceiu se ține la legea lor și pănă astăzi de lasă săc marți în săptămînă postului cel mare (a. 1650-1675). GCR I, 235/21, cf. 235/20. Marți de să va intîmpla naștire lui Hristos, iarna va fi gre (cca 1750). id. ib. II, 59/10, cf. MARIAN, INS. 128. Trimite-mi-i negreșit. . . Azi, marți, pe înserate. CAMIL PETRESCU, O. II, 26. Lunea de-om pleca, Marți vom mîneca. MAT. FOLK. 1079. Parcă e făcut marțea (pe gratii), se zice despre un om lipsit de noroc. Cf. ZANNE, P. II, 553, MAT. FOLK. 1178. Toate pe dos și nunta marțea, se spune despre un șir de lucruri, de întîmplări care de care mai nepotrivite. Cf. ZANNE, P. IV, 523. 3. (Numai în forma marțea) În fiecare marți1 (I). Veneau din satele vecine la tîrgurile săptă- mînale, marțea și vinerea, cînd mahalaua era înecată de precupeți. CAMIL PETRESCU, O. II, 63. Vine de obicei marțea la masă. BENIUC, M. C. I, 421. Eu lunea nu lucrez; Marțea țin de sărbătoare, Miercurea de fată mare. MAT. FOLK. 484. – Pl.: (I) marți și marțe. – Lat. martis [dies].

Intrare: marți
marți1 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F146)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • marți
  • marțea
plural
  • marți
  • marțile
genitiv-dativ singular
  • marți
  • marții
plural
  • marți
  • marților
vocativ singular
plural

marți

  • 1. Ziua a doua a săptămânii, care urmează după luni.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 2 exemple
    exemple
    • Marți e zi de sărbătoare, ȘEZ. I 13.
      surse: DLRLC
    • Azi e luni și mîni e marți, Pleacă Costea la Galați. ALECSANDRI, P. P. 54.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (și) adverbial În cursul zilei de marți.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.2. (și) adverbial În ziua de marți imediat precedentă sau următoare.
      surse: DEX '09
    • 1.3. (și) adverbial Într-o zi de marți.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Marți am fost la teatru.
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.4. (și) adverbial (În forma marțea) În fiecare marți.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 2 exemple
      exemple
      • Veneau din satele vecine la tîrgurile săptămînale, marțea și vinerea, cînd mahalaua era înecată de precupeți, CAMIL PETRESCU, O. II 63.
        surse: DLRLC
      • Lunea, marțea n-am lucrat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 425.
        surse: DLRLC

etimologie: