9 definiții pentru manufacturier (s.m.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MANUFACTURIER, -Ă, manufacturieri, -e, adj., s. m. 1. Adj. Care ține de manufactură, privitor la manufactură, producător de manufactură. 2. S. m. (Astăzi rar) Patron al unei manufacturi (2), lucrător într-o întreprindere de manufactură. [Pr.: -ri-er] – Din fr. manufacturier.
manufacturier, ~ă [At: NEGULICI / P: ~ri-er / Pl: ~i, ~e / E: fr manufacturier] 1 sm (Rar) Patron al unei manufacturi (5). 2 sm (Rar) Lucrător într-o întreprindere de manufactură (5). 3 a Care ține de manufactură (5) Si: (înv) manufacturial (1). 4 a Referitor la manufactură (5) Si: (înv) manufacturial (2). 5 a Care produce manufactură (1) Si: (înv) manufacturial (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MANUFACTURIER, -Ă, manufacturieri, -e, adj., s. m. 1. Adj. Care ține de manufactură, privitor la manufactură, producător de manufactură. 2. (Astăzi rar) Patron al unei manufacturi (2), lucrător într-o întreprindere de manufactură. [Pr.: -ri-er] – Din fr. manufacturier.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
MANUFACTURIER, -Ă adj. Referitor la manufactură (1), producător de manufactură (2) [în DN]. // s.m. și f. Proprietar al unei manufacturi; lucrător într-o manufactură. [Pron. -ri-er. / cf. fr. manufacturier].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MANUFACTURIER, -Ă I. adj. referitor la manufactură (1), care produce manufactură (3). II. s. m. f. patron al unei manufacturi (2). (< fr. manufacturier)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
manufacturier a. ce ține de manufactură: industrie manufacturieră. ║ m. proprietarul unei manufacturi.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*manufacturiér, -ă adj. (fr. manufacturier). Relativ la manufactură: industrie manufacturieră. Subst. Fabricant orĭ negustor de marfă de manufactură.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
manufacturier adj. m., s. m. (sil. -ri-er), pl. manufacturieri; f. sg. manufacturieră, pl. manufacturiere
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MANUFACTURIER, -Ă s. m., adj. 1. S. m. (Astăzi rar) Patron al unei manufacturi (2); lucrător într-o întreprindere de manufactură. Cf. NEGULICI. Manufacturierul, neguțitorul, capitalistul. CALENDAR (1856), 13/4. Mari fabricanți, manufacturieri. MAIORESCU, D. I, 414. Vecin cu noi era. . . fiul unui manufacturier. BRĂESCU, 116. 2. Adj. Care ține de manufactură (1), privitor la manufactură, care produce manufactură ; (învechit) manufacturial. Cf. BARCIANU. Industria manufacturieră. . . se face cu materii indigene sau se mărginește a fasona materii importate. N. A. BOGDAN, C. M. 125. Clasa burgheză, relațiile de producție capitaliste, munca salariată se dezvoltă în toate țările în condițiile prielnice create de stadiul manufacturier al producției. CONTEMP. 1953, nr. 359, 2/5. - Pronunțat: -ri-er. – Pl.: manufacturieri, -e. – Din fr. manufacturier.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: -ri-er
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
manufacturier, manufacturierisubstantiv masculin manufacturieră, manufacturieresubstantiv feminin
etimologie:
- manufacturier DEX '09 DEX '98 DN