18 definiții pentru majusculă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MAJUSCULĂ, majuscule, s. f. Literă mare (v. mare). Pagini încărcate... De cercuri seci, de semne și magice majuscule. CAMIL PETRESCU, V. 7. ◊ (Adjectival) Litere majuscule slavone. ODOBESCU, S. I 402.

MAJUSCULĂ s.f. (Adesea adj.) Literă mare, capitală. [< fr. majuscule].

MAJUSCULĂ ~e f. (Literă sau caracter) care diferă de celelalte prin formă și mărime și care se folosește pentru a scrie inițiala numelor proprii sau ale cuvintelor cu care începe o frază; literă mare. [G.-D. majusculei] /<fr. majuscule

MAJUSCUL, -Ă, majusculi, -e, s. f., adj. (Literă sau caracter de literă) care se folosește pentru a scrie inițiala numelor proprii și ale cuvintelor cu care începe o frază, pentru a individualiza un cuvânt într-un text etc. și care diferă de celelalte prin formă și mărime; (literă) mare. – Din fr. majuscule.

MAJUSCUL, -Ă, majusculi, -e, s. f., adj. (Literă sau caracter de literă) care se folosește pentru a scrie inițiala numelor proprii și ale cuvintelor cu care începe o frază, pentru a individualiza un cuvânt într-un text etc. și care diferă de celelalte prin formă și mărime; (literă) mare. – Din fr. majuscule.

majuscul, ~ă smf, a [At: GHICA, S. 151 / V: (nob) maius~ / Pl: ~e, (rar) ~i / E: fr majuscul, lat maiusculus] 1-2 (Lpl) (Literă) care se folosește pentru a scrie inițiala numelor proprii și a cuvintelor cu care începe o frază, pentru a individualiza un cuvânt într-un text etc. și care diferă de celelalte prin formă și mărime Si: mare. corectat(ă)

MAJUSCUL, -Ă adj., s. f. capital2 (2); verzal. (< fr. majuscule)

*maĭúsculă și majúsculă f., pl. e (lat. majúsculus, -la, măricel, -cică). Literă mare, capitală, ca cele cu care se începe fraza orĭ un nume propriŭ (în opoz. cu minúsculă). Adj. Litere majúscule. – Fals -scúlă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

majusculă s. f., g.-d. art. majusculei; pl. majuscule

majusculă s. f., g.-d. art. majusculei; pl. majuscule

majusculă s. f., g.-d. art. majusculei; pl. majuscule

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MAJUSCULĂ s. (TIPOGR.) capitală, verzală, literă mare. (Un titlu apărut cu ~e.)

MAJUSCULĂ s. (TIPOGR.) capitală, verzală, literă mare. (Un titlu apărut cu ~e.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

MAJUSCULĂ (VERZALĂ) s. f. (< fr. majuscule, lat. majuscula): v. literă.

Intrare: majusculă
majusculă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • majusculă
  • majuscula
plural
  • majuscule
  • majusculele
genitiv-dativ singular
  • majuscule
  • majusculei
plural
  • majuscule
  • majusculelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

majuscul, majusculăadjectiv
majusculă, majusculesubstantiv feminin

  • 1. (Literă sau caracter de literă) care se folosește pentru a scrie inițiala numelor proprii și ale cuvintelor cu care începe o frază, pentru a individualiza un cuvânt într-un text etc. și care diferă de celelalte prin formă și mărime; (literă) mare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Pagini încărcate... De cercuri seci, de semne și magice majuscule. CAMIL PETRESCU, V. 7. DLRLC
    • format_quote Litere majuscule slavone. ODOBESCU, S. I 402. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.