16 definiții pentru mac (interj.) maca mac-mac


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MAC2 interj. (Regional, în l o c. a d v. și e x p r.) De macu = de loc, de fel; nu. Cf. VICIU, GL. A nu (putea) zice nici mac = a nu (putea) scoate nici o vorbă, a tăcea chitic, a nu zice nici cîrc, a nu zice nici pis. Dar fata, săraca, așa se înspăimîntase, că i se legase limba în gură și nu putea zice nici mac. PAMFILE, DUȘM. 180. Și: meac (PAMFILE, J. II, 154), macu interj. Cf. m î c, m î l c, m î r c.

MAC1 interj. 1. (De obicei repetat, uneori pronunțat cu „a” prelungit) Cuvînt care imită strigătul caracteristic al rațelor. Dacă rața trebuie să facă „mac! mac!”, tătuțu face ca rața. ARGHEZI, C. J. 14. Rața zice: maca, maca! TEODORESCU, P. P. 349, cf. H III 263. [Rața]: maac, mac, mac, de te năucește, nu alta. SEVASTOS, N. 331. Mac-maccu colac – cu colac, ALR II 5739/219. 2. (Regional) Onomatopee care redă strigătul caracteristic al broaștelor (Căzănești-Slobozia). ALR SN III h 730/723. Cîntă broaștele mac, mac. ib. Și: maca interj. Onomatopee.

MAC1 interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită strigătul rațelor. – Onomatopee.

MAC1 interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită strigătul rațelor. – Onomatopee.

mac1 i [At: ARGHEZI, C. J. 14 / V: ~a / E: fo] 1 Cuvânt care imită sunetul caracteristic al rațelor. 2 (Reg) Cuvânt care imită orăcăitul broaștelor.

mac2 i [At: PAMFILE, DUȘM. 180 / V: meac, macu / E: ns cf mâc, mâlc, măre] 1 (Reg; îlav) De ~u Deloc. 2 (Reg; îe) A nu (putea) zice nici ~ A nu putea zice nimic.

MAC1 interj. (Și în forma maca; adesea repetat) Onomatopee care redă strigătul rațelor. Ea: maac, mac, mac, de te năucește, nu alta. SEVASTOS, N. 331. Rața zice: maca, maca! Puiul zice: pui, pui, pui! Unde-o să le pui? TEODORESCU, P. P. 349. ◊ Expr. A nu zice (sau a nu spune) nici mac = a nu scoate o vorbă, a tăcea chitic. Fata, săraca, așa se inspăimîntase, că... nu putea zice nici mac. PAMFILE, M. R. I 180. – Variantă: máca interj.

MAC1 interj. Cuvânt care imită strigătul rațelor. – Onomatopee.

MAC2 interj. (se folosește pentru a reda strigătul specific pe care îl scot rațele). /Onomat.

2) mac-mác interj. care arată strigătu rațeĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

mac interj. – Imită glasul ratei. Creație expresivă. – Der. măcăi, vb. (despre rațe, a face mac, mac); măcăit, s. n. (acțiunea de a măcăi); măcăială, s. f. Cf. mec, interj. (imită glasul caprei), der. mecăi, vb. (a behăi), cu var. mehăi, cf. sl. mekati, germ. meckern.

Intrare: mac (interj.)
mac2 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
  • mac
maca2 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
  • maca
mac-mac interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • mac-mac

mac (interj.) Papaver maca mac-mac

  • 1. adesea repetat Cuvânt care imită strigătul rațelor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Ea: maac, mac, mac, de te năucește, nu alta. SEVASTOS, N. 331.
      surse: DLRLC
    • Rața zice: maca, maca! Puiul zice: pui, pui, pui! Unde-o să le pui? TEODORESCU, P. P. 349.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A nu zice (sau a nu spune) nici mac = a nu scoate o vorbă, a tăcea chitic.
      exemple
      • Fata, săraca, așa se înspăimîntase, că... nu putea zice nici mac. PAMFILE, M. R. I 180.
        surse: DLRLC

etimologie: