7 definiții pentru măcelărit (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MĂCELĂRÍT1 s. n. Măcelărire. ♦ Ocupația măcelarului. – V. măcelări.

MĂCELĂRÍT1 s. n. Măcelărire. ♦ Ocupația măcelarului. – V. măcelări.

măcelărit1 sn [At: BARIȚIU, P. A. I, 651 / Pl: (nob) ~uri / E: măcelări] 1 (Rar) Măcelărire (1). 2 Ocupație a măcelarului (1) Si: măcelărie (3).

MĂCELĂRÍT1 s. n. Măcelărire; ocupația măcelarului.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MĂCELĂRÍT s. v. distrugere, exterminare, masacrare, măcelărire, nimicire, stârpire.

măcelărit s. v. DISTRUGERE. EXTERMINARE. MASACRARE. MĂCELĂRIRE. NIMICIRE. STÎRPIRE.

Intrare: măcelărit (s.n.)
măcelărit2 (s.n.) substantiv neutru (numai) singular
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • măcelărit
  • măcelăritul
  • măcelăritu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • măcelărit
  • măcelăritului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

măcelărit (s.n.)

etimologie:

  • vezi măcelări
    surse: DEX '09 DEX '98