12 definiții pentru măcelărie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

măcelărie sf [At: ȚICHINDEAL, F. 197/3 / V: (reg) măcil~ / Pl: ~ii / E: măcelar + -ie] 1 (Îrg) Loc unde se tăiau vitele destinate consumului Si: abator; (înv) scaun, (reg) belitoare, tăietorie. 2 Prăvălie pentru desfacerea cărnii destinate consumului Si: (îrg) meserniță (1), căsăpie, (Trs) cărnărie, fleșcărie Vz hală. 3 Ocupație a măcelarului (1) Si: (rar) măcelărit1 (2). 4 (Înv) Măcel (1).

MĂCELĂRÍE, măcelării, s. f. 1. Prăvălie în care se vinde carne; căsăpie, meserniță. 2. (Înv.) Măcel. – Măcelar + suf. -ie, (2) din măcelări.

MĂCELĂRÍE, măcelării, s. f. 1. Prăvălie în care se vinde carne; căsăpie, meserniță. 2. (Înv.) Măcel. – Măcelar + suf. -ie, (2) din măcelări.

MĂCELĂRÍE, măcelării, s. f. 1. Prăvălie în care se vinde carne. Dimineața de mult, cînd se deschid măcelăriile, se tira și el afară și, șontîc-șontîc, venea să cerșească la ușa maghernițelor roșii. GALACTION, O. I 311. Măcelăriile curate, cu cărnuri frumos tăiate și puse în vederea trecătorilor. SLAVICI, O. II 167. 2. (Rar) Măcel, masacru, măcelărire. Privea măcelăria ce începuse. NEGRUZZI, S. I 152.

MĂCELĂRÍE ~i f. 1) înv. Întreprindere unde se tăiau animalele pentru consum; abator. 2) Magazin de carne. 3) Îndeletnicire de măcelar. /măcelar + suf. ~ie

măcelărie f. 1. locul unde se taie și se vinde carne de vite; 2. fig. omor în massă.

măcelăríe f. (d. măcelar; it. macelleria). Prăvălia saŭ meseria măcelaruluĭ. Fig. Măcel, căsăpie: măcelăria din lupta de la Valea Albă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

măcelăríe s. f., art. măcelăría, g.-d. art. măcelăríei; pl. măcelăríi, art. măcelăríile

măcelăríe s. f., art. măcelăría, g.-d. art. măcelăríei; pl. măcelăríi, art. măcelăríile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MĂCELĂRÍE s. (înv. și reg.) meserniță, (reg.) casapniță, (Mold., Bucov. și Ban.) căsăpie, (Transilv.) cărnărie, fleșcărie, (înv.) scaun. (Cumpără carne de la ~.)

MĂCELĂRÍE s. v. abator, masacru, măcel.

MĂCELĂRIE s. (înv. și reg.) meserniță, (reg.) casapniță, (Mold., Bucov. și Ban.) căsăpie, (Transilv.) cărnărie, fleșcărie, (înv.) scaun. (Cumpără carne de la ~.)

măcelărie s. v. ABATOR. MASACRU. MĂCEL.

Intrare: măcelărie
măcelărie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • măcelărie
  • măcelăria
plural
  • măcelării
  • măcelăriile
genitiv-dativ singular
  • măcelării
  • măcelăriei
plural
  • măcelării
  • măcelăriilor
vocativ singular
plural