15 definiții pentru măcelări


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

măcelări [At: DOSOFTEI, V. S. decembrie 199r/20 / V: (reg) măcil~, măciul~, (cscj) ~ra / Pzi: ~resc / E: măcelar] 1 vt (Rar) A tăia vite pentru consum. 2 vi A practica meseria de măcelar (1). 3 vt (Îrg) A tăia în bucăți Si: a ciopârți, a sfârteca. 4 vt A masacra (1). 5 (Pgn) A ucide.

MĂCELĂRÍ, măcelăresc, vb. IV. Tranz. 1. A ucide cu sălbăticie și în masă; a masacra, a extermina. ◊ Refl. recipr. Luptătorii se măcelăreau. 2. (Rar) A tăia animale pentru consum. ♦ (Înv. și reg.) A tăia în bucăți; a sfârteca, a ciopârți. – Din măcelar.

MĂCELĂRÍ, măcelăresc, vb. IV. Tranz. 1. A ucide cu sălbăticie și în masă; a masacra, a extermina. ◊ Refl. recipr. Luptătorii se măcelăreau. 2. (Rar) A tăia animale pentru consum. ♦ (Înv. și reg.) A tăia în bucăți; a sfârteca, a ciopârți. – Din măcelar.

MĂCELĂRÍ, măcelăresc, vb. IV. Tranz. 1. A ucide în mod sîngeros și în masă; a masacra. Fără să țină samă de cuvîntul meu, domnul colonel Vartic a dat vina pe populație și a împușcat-o... a măcelărit-o. CAMILAR, N. I 185. Vestitul paharnic Lupul și căpitanul Buzdugan pradă și măcelăresc pe toți grecii din țară. BĂLCESCU, O. II 22. Noaptea măcelărește Cu cincizeci de măcelari, Tot agale și turci mari. TEODORESCU, P. P. 538. Refl. pas. La 1615, la Tăutești, se măcelăriră mișelește dărăbanii de către poloni. BĂLCESCU, O. I 123. 2. (Rar) A tăia vite pentru consum.

A MĂCELĂRÍ ~ésc tranz. 1) (persoane) A omorî în mod barbar și în masă; a căsăpi; a masacra. 2) (animale) A tăia (la abator) pentru consum. /Din măcelar

măcelărì v. a ucide ca un măcelar, a ucide în mare număr.

măcelăra v vz măcelări

măcelăresc, ~ească a [At: MAG. IST. IV, 151/24 / Pl: ~ești / E: măcelar + -esc] 1 Care aparține măcelarului (1). 2 Referitor la măcelar (1). 3 (Îs) @Ghiveci ~ Ghiveci gătit cu carne.

măcilări v vz măcelări

2) măcelărésc v. tr. (d. măcelar). Căsăpesc, ucid cu mare vărsare de sînge: dușmaniĭ aŭ fost măcelărițĭ în luptă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

măcelărí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. măcelărésc, imperf. 3 sg. măcelăreá; conj. prez. 3 să măcelăreáscă

măcelărí vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. măcelărésc, imperf. 3 sg. măcelăreá; conj. prez. 3 sg. și pl. măcelăreáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MĂCELĂRÍ vb. v. masacra.

MĂCELĂRÍ vb. v. ciopârți, sfârteca, sfâșia.

MĂCELĂRI vb. a distruge, a extermina, a masacra, a nimici, a prăpădi, a stîrpi, (pop. și fam.) a căsăpi, (reg.) a chesăgi, (înv.) a conceni, a snopi, a stropși. (A ~ o populație.)

măcelări vb. v. CIOPÎRȚI. SFÎRTECA. SFÎȘIA.

Intrare: măcelări
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • măcelări
  • măcelărire
  • măcelărit
  • măcelăritu‑
  • măcelărind
  • măcelărindu‑
singular plural
  • măcelărește
  • măcelăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • măcelăresc
(să)
  • măcelăresc
  • măcelăream
  • măcelării
  • măcelărisem
a II-a (tu)
  • măcelărești
(să)
  • măcelărești
  • măcelăreai
  • măcelăriși
  • măcelăriseși
a III-a (el, ea)
  • măcelărește
(să)
  • măcelărească
  • măcelărea
  • măcelări
  • măcelărise
plural I (noi)
  • măcelărim
(să)
  • măcelărim
  • măcelăream
  • măcelărirăm
  • măcelăriserăm
  • măcelărisem
a II-a (voi)
  • măcelăriți
(să)
  • măcelăriți
  • măcelăreați
  • măcelărirăți
  • măcelăriserăți
  • măcelăriseți
a III-a (ei, ele)
  • măcelăresc
(să)
  • măcelărească
  • măcelăreau
  • măcelări
  • măcelăriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)