7 definiții pentru mânuire


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MÂNUÍRE, mânuiri, s. f. Acțiunea de a mânui și rezultatul ei. [Pr.: -nu-i-] – V. mânui.

MÂNUÍRE, mânuiri, s. f. Acțiunea de a mânui și rezultatul ei. [Pr.: -nu-i-] – V. mânui.

mânuire sf [At: POLIZU / V: (reg) măn~ / Pl: (rar) ~ri / E: mânui] 1 Utilizare pricepută a unui instrument, a unei unelte, a unei arme etc., cu ajutorul mâinilor. 2 Manevrare (1). 3 Folosire. 4 Manipulare (5). 5 (îs) ~ de bani (sau de fonduri) Administrare. 6 (Îas) Ținere a unei gestiuni publice. 7 (Rar) Conducere a unui animal, a unui vehicul etc.

MÎNUÍRE, mînuiri, s. f. Acțiunea de a mînui. Cînd a ajuns băiatul la vreo șase anișori, împăratul a-nsărcinat pe un curtean de credință să-l învețe mînuirea armelor. CARAGIALE, P. 106. Scene în care sălbăticia și gravitatea subiectelor reclamă oarecare asprime în mînuirea daltei. ODOBESCU, S. III 75. ◊ (Mil.) Mînuiri de armă = exerciții de întrebuințare a armei.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mânuíre s. f., g.-d. art. mânuírii; pl. mânuíri

mânuíre s. f., g.-d. art. mânuírii; pl. mânuíri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MÂNUÍRE s. v. manevrare.

MÎNUIRE s. manevrare, manevră, manipulare, (rar) manipulație. (~ unui sistem tehnic.)

Intrare: mânuire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mânuire
  • mânuirea
plural
  • mânuiri
  • mânuirile
genitiv-dativ singular
  • mânuiri
  • mânuirii
plural
  • mânuiri
  • mânuirilor
vocativ singular
plural

mânuire

  • 1. Acțiunea de a mânui și rezultatul ei.
    exemple
    • Cînd a ajuns băiatul la vreo șase anișori, împăratul a-nsărcinat pe un curtean de credință să-l învețe mînuirea armelor. CARAGIALE, P. 106.
      surse: DLRLC
    • Scene în care sălbăticia și gravitatea subiectelor reclamă oarecare asprime în mînuirea daltei. ODOBESCU, S. III 75.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (termen) militar Mânuiri de armă = exerciții de întrebuințare a armei.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi mânui
    surse: DEX '98 DEX '09