LUMINOZITATE, luminozități, s. f. 1. Însușire a unui corp de a fi luminos (I 1); strălucire. ♦ (Fiz.) Caracteristică a instrumentelor optice, exprimată prin raportul dintre iluminarea imaginii unui obiect și strălucirea obiectului. ♦ (Astron.) Strălucire a stelelor, exprimată fie prin emisia totală de energie luminoasă, fie în raport cu luminozitatea Soarelui. 2. Însușirea unui loc, a unei incinte etc. de a fi luminoase (I 2). 3. Fig. Seninătate, limpezime; optimism; bucurie. – Din fr. luminosité.

luminozitate sf [At: ARDELEANU, D. 89 / Pl: ~tăți / E: fr luminosité] 1 Însușire a unui corp de a fi luminos (1). 2 (Fiz) Caracteristică a instrumentelor optice, exprimată prin raportul dintre iluminarea imaginii unui obiect și strălucirea obiectului. 3 (Ast) Strălucire a stelelor, exprimată fie prin emisiunea totală de energie luminoasă, fie în raport cu luminozitatea (1) soarelui. 4 Însușire a unui loc, a unei incinte etc. de a fi luminoase (2). 5 (Fig) Claritate. 6 (Fig) Seninătate. 7 (Fig) Optimism. 8 (Fig) Bucurie.

LUMINOZITATE, luminozități, s. f. 1. Însușire a unui corp de a fi luminos (I 1); strălucire. ♦ (Fiz.) Caracteristică a instrumentelor optice, exprimată prin raportul dintre iluminarea imaginii unui obiect și strălucirea obiectului. ♦ (Astron.) Strălucire a stelelor, exprimată fie prin emisiunea totală de energie luminoasă, fie în raport cu luminozitatea soarelui. 2. Însușirea unui loc, a unei incinte etc. de a fi luminoase (I 2). 3. Fig. Seninătate, limpezime; optimism; bucurie. – Din fr. luminosité.

LUMINOZITATE, luminozități, s. f. Calitatea unui instrument optic de a transmite cît mai mult din lumina primită.

LUMINOZITATE s.f. 1. Transparență, limpezime. ♦ Proprietate a unui sistem optic de a transmite cît mai mult din lumina pe care o primește. ♦ (Astr.) Strălucire a stelelor. 2. Însușire a unui loc, a unei incinte etc. de a fi luminoase. 3. (Fig.) Seninătate, limpezime, optimism. [Cf. fr. luminosité].

LUMINOZITATE s. f. 1. însușire a unui corp, a unui loc etc. de a fi luminos. ◊ proprietate a unui sistem optic de a transmite lumina pe care o primește. ◊ strălucire a stelelor, energia radiantă emisă de acestea în unitatea de timp. 2. (fig.) seninătate, optimism. (< fr. luminosité)

*luminozitáte f. (d. luminos). Calitatea de a fi luminos: luminozitatea ceruluĭ Italiiĭ.

luminozitate s. f., g.-d. art. luminozității; pl. luminozități

luminozitate s. f., g.-d. art. luminozității; pl. luminozități

luminozitate s. f., g.-d. art. luminozității; pl. luminozități

luminozitate

LUMINOZITATE s. strălucire. (~ soarelui.)

LUMINOZITATE s. strălucire. (~ soarelui.)