12 definiții pentru locomotor (adj.) locomotoriu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LOCOMOTÓR, -OÁRE, locomotori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. De locomoție, pentru locomoție. 2. S. n. Locomotivă cu motor electric. – Din fr. locomoteur.

locomotor, ~oare [At: I. GOLESCU, C. / V: ~iu, ~ie a / Pl: ~i, ~oare / E: fr locomoteur] 1 a Care se referă la locomoție (1) Si: (înv) locomotiv2 (1). 2 a Specific locomoției (1) Si: (înv) locomotiv2 (2). 3 a De locomoție (1) Si: (înv) locomotiv2 (3). 4 a Pentru locomoție (4) Si: (înv) locomotiv2 (4). 5 a (Atm; îs) Aparat sau sistem ~ Sistem care ajută la locomoție (2) Si: (înv) locomotiv2 (5). 6 a (Atm; îas) Specific locomoției (2) Si: locomotrice (1), (înv) locomotiv2 (6). 7 a (Atm; îas) Care se referă la locomoție (2) Si: locomotrice (1), (înv) locomotiv2 (7). 8 a (Atm; îas) De locomoție (2) Si: locomotrice (1), (înv) locomotiv2 (8). 9 sn (Înv) Locomotivă (1) cu motor electric.

LOCOMOTÓR, -OÁRE, locomotori, -oare, adj. De locomoție, pentru locomoție. – Din fr. locomoteur.

LOCOMOTÓR, -OÁRE, locomotori, -oare, adj. De locomoție, pentru locomoție, în legătură cu locomoția. Aparatul locomotor al omului.

LOCOMOTÓR, -OÁRE adj. De (pentru) locomoție. // s.n. Locomotivă cu motor electric. [< fr. locomoteur].

LOCOMOTÓR, -OÁRE I. adj. (despre mușchi, organe etc.) care servește pentru locomoție. II. s. n. locomotivă cu motor electric. (< fr. locomoteur)

LOCOMOTÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) Care ține de locomoție; propriu locomoției. /<fr. locomoteur

*locomotór, -oáre adj. (compus d. lat. loco, ablativu luĭ locus, loc, și motor). Pin ajutoru căruĭa te poțĭ mișca din loc în loc: mușchĭ locomotorĭ, facultate locomotrice. – Fem. rar și -trice (lat. -trix, -tricis).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

locomotór1 adj. m., pl. locomotóri; f. sg. și pl. locomotoáre

Intrare: locomotor (adj.)
locomotor1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • locomotor
  • locomotorul
  • locomotoru‑
  • locomotoare
  • locomotoarea
plural
  • locomotori
  • locomotorii
  • locomotoare
  • locomotoarele
genitiv-dativ singular
  • locomotor
  • locomotorului
  • locomotoare
  • locomotoarei
plural
  • locomotori
  • locomotorilor
  • locomotoare
  • locomotoarelor
vocativ singular
plural
locomotoriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

locomotor (adj.) locomotoriu

  • 1. De locomoție, pentru locomoție.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Aparatul locomotor al omului.
      surse: DLRLC

etimologie: