8 definiții pentru litofag


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

litofag, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~agi, ~age / E: fr lithophage] (Zlg; d. unele animale) Care se hrănesc cu nisip sau pietriș.

LITOFÁG, -Ă, litofagi, -ge, adj. (Zool.; despre unele animale) Care se hrănesc cu nisip sau pietriș. – Din fr. lithophage.

LITOFÁG, -Ă, litofagi, -ge, adj. (Zool.; despre unele animale) Care se hrănesc cu nisip sau pietriș. – Din fr. lithophage.

LITOFÁG, -Ă adj. Care mănâncă nisip sau pietriș. [< fr. lithophage, cf. gr. lithos – piatră, phagein – a mânca].

LITOFÁG, -Ă adj. (despre unele animale) care se hrănește cu nisip sau pietriș. (< fr. lithophage)

LITOFÁG ~gă (~gi, ~ge) zool. Care mănâncă piatră. /<fr. lithophage

*litofág, -ă adj. (compus d. vgr. líthos, peatră, și fag ca în antropo-fag). Care roade peatra: molusce litofage.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

litofág adj. m., pl. litofági; f. sg. litofágă, pl. litofáge


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

LITO- „piatră, bolovăniș, concrețiune”. ◊ gr. lithos „piatră” > fr. litho-, germ. id., engl. id., it. lito- > rom. lito-.~carp (v. -carp), s. n., fruct fosil petrificat; ~cenoză (v. -cenoză2), s. f., evacuare de calculi sau de fragmente calculare prin uretră; ~ceras (v. -ceras), s. m., gen de amoniți fosili din jurasic, cu cochilie evolută și larg ombilicată; ~clastie (v. -clastie), s. f., operație de zdrobire a calculilor vezicali, în vederea extragerii lor din uretră; ~clază (v. -clază), s. f., geoclază*; ~dendron (v. -dendron), s. m., gen de hexacoralieri cu specii răspîndite din triasic pînă în neozoic; ~fag (v. -fag), adj., care mănîncă nisip sau pietriș; ~fagie (v. -fagie), s. f., formă de manifestare a sindromului de pica la animale, constînd în consumul de nisip sau de pietriș; ~fil (v. -fil1), adj., 1. (Despre elemente chimice) Care se concentrează, de preferință, în litosferă. 2. (Despre pești) Care depune icrele pe un substrat pietros; ~gen (v. -gen1), adj., care produce calculi; ~geneză (v. -geneză), s. f., totalitatea proceselor de formare a rocilor sedimentare; ~grafie (v. -grafie), s. f., procedeu de reproducere și de multiplicare a textelor, figurilor, desenelor etc., prin utilizarea de negative imprimate pe o piatră calcaroasă specială; ~id (v. -id), adj., care are aparența pietrei; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul rocilor sedimentare; ~sferă (v. -sferă), s. f., înveliș extern solid și pietros al globului pămîntesc; ~sperm (v. -sperm), adj., cu semințe dure și pietroase; ~telmă (v. -telmă), s. f., apă adunată în scobiturile stîncilor calcaroase marine; ~tom (v. -tom), s. n., instrument utilizat în litotomie; ~tomie (v. -tomie), s. f., operație chirurgicală de extragere a calculilor din vezica urinară; ~tripsie (v. -tripsie), s. f., operație chirurgicală de zdrobire a calculilor din interiorul vezicii; ~xil (v. -xil), s. n., țesut lemnos fosilizat.

Intrare: litofag
litofag adjectiv
adjectiv (A11)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • litofag
  • litofagul
  • litofagu‑
  • litofa
  • litofaga
plural
  • litofagi
  • litofagii
  • litofage
  • litofagele
genitiv-dativ singular
  • litofag
  • litofagului
  • litofage
  • litofagei
plural
  • litofagi
  • litofagilor
  • litofage
  • litofagelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)