5 definiții pentru linișor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

linișor, ~oa [At: (a. 1760) GCR II, 72/5 / V: (îvp) len~ / Pl: ~i, ~oare / E: lin4 + -ișor] (Pop; șhp) 1-10 a Linicel (1-10). 11-18 av (Cam) lin4 (29-32).

LINIȘÓR, -OÁRĂ, linișori, -oare, adj. (Pop.) Diminutiv al lui lin3.Lin3 + suf. -ișor.

LINIȘÓR, -OÁRĂ, linișori, -oare, adj. (Pop.) Diminutiv al lui lin3.Lin3 + suf. -ișor.

LINIȘÓR, -OÁRĂ, linișori, -oare, adj. (Popular) Lin, domol, liniștit, calm, potolit... Săbărelu-i linișor. TEODORESCU, P. P. 305. ◊ (Adverbial) Trei pași la stînga linișor Și alți trei pași la dreapta lor. COȘBUC, P. I 57.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

linișór (pop.) adj. m., pl. linișóri; f. linișoáră, pl. linișoáre

linișór adj. m., pl. linișóri; f. sg. linișoáră, pl. linișoáre

Intrare: linișor
linișor adjectiv
adjectiv (A28)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • linișor
  • linișorul
  • linișoru‑
  • linișoa
  • linișoara
plural
  • linișori
  • linișorii
  • linișoare
  • linișoarele
genitiv-dativ singular
  • linișor
  • linișorului
  • linișoare
  • linișoarei
plural
  • linișori
  • linișorilor
  • linișoare
  • linișoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)