limes sns [At: DEX / E: lat limes] Sistem de apărare folosit de romani care consta dintr-un zid de piatră sau dintr-un val de pământ, construit la granițele provinciilor.

LIMES s.n. Dispozitiv de apărare construit de-a lungul granițelor Imperiului roman, alcătuit dintr-un zid continuu de piatră sau dintr-un val de pămînt. [< lat. limes].

LIMES s. n. dispozitiv de apărare construit de-a lungul granițelor Imperiului Roman, alcătuit dintr-un zid continuu de piatră sau val de pământ. (< lat. limes)

!limes s. n., pl. limesuri

limes (lat.) s. n.

limes s. n

LÍMES (cuv. lat.) s. n. Complex, lanț de fortificații (ziduri, valuri de pământ și castre) construite la granițele Imp. Roman, împotriva atacurilor popoarelor barbare. În Dacia, romanii au folosit pentru apărarea granițelor obstacole naturale (ex. Limes Alutanus), de-a lungul cărora ridicau castre și alte fortificații; au mai construit un l. de c. 4 km în fața castrului și a orașului Porolissum și altul de c. 235 km, de la Flămânda (pe Dunăre) până la pasul Bran (Limes Transalutanus).

limes s.n. (livr.) v. Frontieră. Graniță. Hotar. Limită. Limită teritorială.