limbare sf [At: DL / Pl: ~bări / E: limba] 1 Descărcare a navelor făcută pentru a permite trecerea prin locuri mai puțin adânci, urmând ca, ajunse în zone în care adâncimea este mai mare, să fie din nou încărcate Si: alimbare. 2 Transportare a unei încărcături cu o navă fluvială până la o navă de mare Si: alimbare, limb¹ (8).

LIMBARE, limbări, s. f. Acțiunea de a limba. 1. Descărcarea și reîncărcarea unei nave pentru a face posibilă trecerea ei într-un loc puțin adînc. 2. Transportarea unei încărcături cu o navă fluvială pînă la o navă de mare.

LIMBARE s.f. Acțiunea de a limba și rezultatul ei. ♦ Transportarea unei încărcături cu o navă fluvială pînă la o navă de mare. [< limba].

limbare s. f., g.-d. art. limbării; pl. limbări

limbare s. f., g.-d. art. limbării; pl. limbări

limbare s. f., g.-d. art. limbării; pl. limbări

limbare s.f. (mar.) alimbare. Limbarea este operația de descărcare a unei părți din încărcătura unei nave, pentru a-i permite să navigheze în ape mai puțin adânci.