12 definiții pentru land

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LAND, landuri, s. n. (În Austria și în Germania) Unitate administrativă autonomă, cu organ legislativ și guvern propriu. – Din germ. Land.

land sn [At: M. D. ENC. / Pl: ~uri / E: ger Land] Provincie autonomă în organizarea administrativă a Austriei și a Germaniei.

LAND, landuri, s. n. Provincie autonomă în organizarea administrativă a Austriei și a Germaniei. – Din germ. Land.

LAND s.n. Provincie; regiune; diviziune administrativă în Austria și Germania. [Pl. -uri, lendere. / < germ. Land].

LAND s. n. provincie, diviziune administrativă în Austria și Germania. (< germ. Land)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

land (provincie) s. n., pl. landuri

land (provincie) s. n., pl. landuri

land (provincie) s. n., pl. landuri

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

LAND [lænd], Edwin Herbert (1909-1991), inventator american. Cercetări fundamentale și invenții în domeniul polarizării luminii; a inventat aparatul fotografic polaroid care permite obținerea rapidă a forografiei, inițial în alb și negru (1947), apoi color (1963).

ENDERBY [éndərbi], Țara ~ (ENDERBY LAND [lænd]), terit. în Antarctica, cuprins între 45°-57° long. E și 66° lat. S, la Oc. Indian. Relief muntos, cu alt. până la 2.260 m, alcătuit din gnaise și șisturi. Stațiunea de cercetări antarctice Molodiojnaia.

MARIE BYRD (LAND ~) [məri bə:d lænd], Țara ~, vastă regiune a Antarctidei, situată între M. Ross (la SE) și M. Amudsen (la NV), acoperită de calota glaciară. Pe litoral și în interior sunt munți vulcanici (vf. Sidley, 4.181 m). Descoperită (1929) de exploratorul american Richard E. Byrd.

QUEEN MAUD LAND [kuin mod lænd] (ȚARA REGINEI MAUD), porțiunea interioară a continentului antarctic, situată între 20° long. V și 45° long. E, respectiv între Enderby Land (la E) și Coats Land (la V), descoperită în 1930 de o expediție norvegiană în frunte cu Hjalmar Riiser-Larsen. Revendicată de Norvegia în 1939 și declarată dependență a acesteia în 1949. Relief muntos, acoperit cu gheață.

Intrare: land
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • land
  • landul
  • landu‑
plural
  • landuri
  • landurile
genitiv-dativ singular
  • land
  • landului
plural
  • landuri
  • landurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

land, landurisubstantiv neutru

  • 1. (În Austria și în Germania) Unitate administrativă autonomă, cu organ legislativ și guvern propriu. DEX '09 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.