9 definiții pentru lăut (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LĂÚT s. n. (Pop.) Acțiunea de a (se) la3; spălat (pe cap); lăutoare. – V. la3.

LĂÚT s. n. (Pop.) Acțiunea de a (se) la3; spălat (pe cap); lăutoare. – V. la3.

ut1 sn [At: PONTBRIANT, D. / V: (reg) lăiat / P: lă-ut / Pl: ~uri / E: la] 1 (Pop) Spălare a părului Si: lăutoare (3), lăutură (1). 2 (Pgn) Spălat.

LĂÚT s. n. Acțiunea de a la; spălat. Știa și de necazurile lui cu lăutul în fiece sîmbătă. CAMIL PETRESCU, O. II 201.

lăut a. spălat la cap: copii lăuți frumos CR. [Lat. LAUTUS]. ║ n. spălare: lăutul în ajunul lui Sân-Toader.

lăút, -ă adj. (d. laŭ). Spălat cu apă caldă pe cap. S. n., pl. urĭ. Acțiunea de a la obișnuit: lăutu copiilor.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: lăut (s.n.)
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ut
  • utul
  • utu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • ut
  • utului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

lăut (s.n.)

etimologie:

  • surse: DEX '09 DEX '98