11 definiții pentru lăcomie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LĂCOMÍE, lăcomii, s. f. Poftă pe care o are cineva de a mânca sau de a bea mult; fig. dorință exagerată de câștig, de avere etc.; aviditate. ◊ Loc. adv. Cu lăcomie = lacom. – Lacom + suf. -ie.

lăcomie sf [At: VARLAAM, C. 54 / Pl: ~ii / E: slv лакомиѥ] 1 Poftă nemăsurată de a mânca sau de a bea. 2 (Pex) Manifestare nemăsurată a lăcomiei (1). 3 (Îlav) Cu ~ Cu mare poftă. 4 (Îal) Cu mare interes. 5 (Îal) Cu aviditate. 6 (Îal) Cu elan. 7 Sete de avuție sau de câștig. 8 Fapte care trădează setea de avuție și de câștig. 9 Imbold nepotolit de a acapara sau de a aduna bunuri materiale, proprietăți, bani etc. 10 (Fig) Dorință nestăpânită de a-și satisface o poftă, o pasiune etc. 11 (Fig; ccr) Manifestare a lăcomiei (10). 12 (Reg; îe) A-i fi cuiva ~ de... A râvni la... 13 (Trs; îe) A-i cădea (cuiva) ~ (pe cineva) A fi cuprins de patimă pentru cineva.

LĂCOMÍE, lăcomii, s. f. Poftă pe care o are cineva de a mânca sau de a bea mult; fig. dorință necumpătată de câștig, de avere etc.; aviditate. ◊ Loc. adv. Cu lăcomie = lacom. – Lacom + suf. -ie.

LĂCOMÍE, lăcomii, s. f. Poftă mare de a mînca sau de a bea mult (v. nesaț); fig. rîvnă necumpătată de cîștig, de avere (v. aviditate, cupiditate). Cel mai elementar simț de delicateță sufletească ar fi trebuit să șoptească regelui că lăcomia de bani are și ea o limită. COCEA, P. 43. Lăcomia pierde omenia.Loc. adv. Cu lăcomie = lacom. Eu și corsicanul am îmbucat cu lăcomie de lup. BART, E. 279. Ospăta dintr-însele cu lăcomie. CREANGĂ, P. 245. Înghite cu lăcomie. CONACHI, P. 278. Din lăcomie = îndemnat, mînat de lăcomie.

LĂCOMÍE ~i f. Caracter lacom; aviditate; cupiditate. ◊ Cu ~ lacom. ~a pierde (sau strică) omenia tendința de acaparare dăunează bunelor relații dintre oameni. [G.-D. lăcomiei] /lacom + suf. ~ie

lăcomie f. 1. calitatea celui lacom; 2. dorință necumpătată de câștig, de bogăție.

lăcomíe f. (vsl. lakomiĭ). Aviditate, mare poftă. Prov. Lăcomia perde omenia, pin lăcomie perzĭ ceĭa ce doreaĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

lăcomíe s. f., art. lăcomía, g.-d. art. lăcomíei; pl. lăcomíi, art. lăcomíile

lăcomíe s. f., art. lăcomía, g.-d. art. lăcomíei; pl. lăcomíi, art. lăcomíile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LĂCOMÍE s. 1. nesaț, (livr.) insațiabilitate, voracitate, (rar) nesațiabilitate, (pop.) saț, (înv.) poftă. (~la mâncare.) 2. aviditate, nesaț, poftă. (Privea cu ~ la...) 3. (livr.) cupiditate, rapacitate, voracitate. (~ pusă în slujba îmbogățirii.)

LĂCOMIE s. 1. nesaț, (livr.) insațiabilitate, voracitate, (rar) nesațiabilitate, (pop.) saț, (înv.) poftă. (~ la mîncare.) 2. aviditate, nesaț, poftă. (Privea cu ~ la...) 3. (livr.) cupiditate, rapacitate, voracitate. (~ pusă în slujba îmbogățirii.)

Intrare: lăcomie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lăcomie
  • lăcomia
plural
  • lăcomii
  • lăcomiile
genitiv-dativ singular
  • lăcomii
  • lăcomiei
plural
  • lăcomii
  • lăcomiilor
vocativ singular
plural

lăcomie

  • 1. Poftă pe care o are cineva de a mânca sau de a bea mult.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.1. figurat Dorință exagerată de câștig, de avere etc.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: aviditate cupiditate 2 exemple
      exemple
      • Cel mai elementar simț de delicateță sufletească ar fi trebuit să șoptească regelui că lăcomia de bani are și ea o limită. COCEA, P. 43.
        surse: DLRLC
      • Lăcomia pierde omenia.
        surse: DLRLC
    • 1.2. locuțiune adverbială Cu lăcomie = lacom
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Eu și corsicanul am îmbucat cu lăcomie de lup. BART, E. 279.
        surse: DLRLC
      • Ospăta dintr-însele cu lăcomie. CREANGĂ, P. 245.
        surse: DLRLC
      • Înghite cu lăcomie. CONACHI, P. 278.
        surse: DLRLC
    • 1.3. locuțiune adverbială Din lăcomie = îndemnat, mânat de lăcomie.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Lacom + sufix -ie.
    surse: DEX '98 DEX '09