opțiuni
  • info
22 de definiții pentru jăcaș

Explicative DEX

JĂCAȘ s. m. v. jacaș.

JĂCAȘ s. m. v. jacaș.

jăcaș sm, a vz jacaș

jăcaș s.m. v. jacaș.

†JĂCAȘ sm. Mold. Jefuitor: Cel care, ~ fiind de moarte, A luat pielea de pe sărman (ALECS.) [jac].

jăcaș m. Mold. jăfuitor: jăcaș fiind de moarte AL.

JACAȘ, jacași, s. m. (Reg.) Om jefuitor, hrăpăreț. [Var.: jăcaș s. m.] – Jac2 + suf. -aș.

JACAȘ, jacași, s. m. (Reg.) Om jefuitor, hrăpăreț. [Var.: jăcaș s. m.] – Jac2 + suf. -aș.

jacaș, ~ă smf, a [At: LET. II, 365/18 / V: jăc~ / Pl: ~i, ~e / E: jac2 + -aș] 1-2 (Îrg) (Om) hrăpăreț.

JACAȘ, jacași, s. m. (Mold.) Jefuitor, prădător, hrăpăreț. Jacaș fiind de moarte, A luat pelea de pe sărman. ALECSANDRI, T. 548. ◊ (Adjectival) Nu mi s-au spurcat auzul cu zădarnici măguliri Ca să dobîndesc iubirea jacașelor stăpîniri. CONACHI, P. 49.

JACÁȘ, jacași, s. m. (Reg.) Om jefuitor, hrăpăreț. [Var.: jăcáș s. m.] – Din jac + sut. -aș.

jácaș, -ă adj. (d. jac). Est. Jăfuitor, rapace. V. zăcaș.

Ortografice DOOM

!jăcaș (reg.) s. m., pl. jăcași

jăcaș v. jacaș

jăcaș/ jacaș s. m., pl. jăcași/ jacași

jacaș/jăcaș (reg.) s. m., pl. jacași/jăcași

jacaș v. jăcaș

Sinonime

JĂCAȘ s. v. jefuitor, prădător.

jăcaș s. v. JEFUITOR. PRĂDĂTOR.

jacaș s.m. (reg.) v. Jefuitor. Prădător. Spoliator.

Arhaisme și regionalisme

JĂCAȘ s.m. (Mold.) Hoț, tîlhar. Jacaș. NCCD (gl.). Jăcașii lor și pînă la Rodostos . . . au agiuns. CANTEMIR, HR.: cf. PSEUDO-AMIRAS (gl.); NECULCE. Etimologie: jac + suf. -aș. Vezi și jac, jăcui, jăcuire. Cf. h î n s a r (1), l o t r u.

JACAȘ s.m. (Mold.) Hoț tîlhar..JacașNCCD.Jăcașii lor și până la Rodostoc ... au agiuns. ; cf. CANTEMIR, HR. ; cf. PSEUDO-AMIRAS (gl.); NECULCE. Etimologie: JAC + -aș. Cf. hânsar (1), lotru

Tezaur

JĂCAȘ, -Ă subst., adj. Pillard. – (Mold.) Jefuitor, prădător, hrăpareț, spoliator. (Subst.) Jacașii, carii jăcuisă pre acei Balgii... LET. II 365/18. Jăcașii lor și până la Rodostos... au agiuns . CANTEMIR, HR. 415/5. Ucigași și jacași... se fac cete . URICARIUL, XIX 347/23, IORGA, S.D. XXII 9. Jacași și năpăstuitori. E. VĂCĂRESCU, IST. 277/2. Un jacaș domnitor. DONICI, F. II 22. Pe cei răpitori și jacași nu vor mai îngădui. BELDIMAN, TR. 118. Jacas fiind de moarte, A luat pielea de pe sărman. ALECSANDRI, T. 548. Adj.) Iubirea jacașelor stăpâniri. KONAKI, P. 49. [Cu rostire dialectală: jacâș. "> Ca adjectiv și: jacăș, -ă (jacâș, jacaș TDRG.) Șoldan, cu un jacâș ce au fost... (a. 1718). URICARIUL, III 56/6. Letini fără suflet, lume jacășă! CONTEMPORANUL VI, vol. I 492]. – Derivat din jac, cu suf. -aș.

JACAȘ, JACAȘ, JACĂȘ, -Ă subst., adj. v. jăcaș.

Intrare: jăcaș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jăcaș
  • jăcașul
  • jăcașu‑
plural
  • jăcași
  • jăcașii
genitiv-dativ singular
  • jăcaș
  • jăcașului
plural
  • jăcași
  • jăcașilor
vocativ singular
  • jăcașule
  • jăcașe
plural
  • jăcașilor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jacaș
  • jacașul
  • jacașu‑
plural
  • jacași
  • jacașii
genitiv-dativ singular
  • jacaș
  • jacașului
plural
  • jacași
  • jacașilor
vocativ singular
  • jacașule
  • jacașe
plural
  • jacașilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

jăcaș, jăcașisubstantiv masculin

  • 1. regional Om jefuitor, hrăpăreț. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    sinonime: hrăpăreț jefuitor prădător
    • format_quote Jacaș fiind de moarte, A luat pelea de pe sărman. ALECSANDRI, T. 548. DLRLC
    • format_quote (și) adjectival Nu mi s-au spurcat auzul cu zădarnici măguliri Ca să dobîndesc iubirea jacașelor stăpîniri. CONACHI, P. 49. DLRLC
etimologie:
  • Jac + -aș. DEX '09 MDA2 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.