10 definiții pentru junimist (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

JUNIMÍST, -Ă, junimiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de junimism, privitor la junimism. 2. S. m. și f. Adept al junimismului. – Junimea (n. pr.) + suf. -ist.

junimist, ~ă [At: MAIORESCU, D. IV, 642/28 / Pl: ~iști, ~e / E: Junimea + -ist] 1-2 smf, a (Persoană) care făcea parte din Societatea Junimea (3). 3-4 a Care ține (de Junimea (3) sau) de junimiști (1). 5-6 a Referitor (la Junimea (3) sau) la junimiști (1). 7-8 a Caracteristic (Junimii (3) sau) junimiștilor (1). 9 smf Membru al unei fracțiuni a partidului conservator. corectată

JUNIMÍST, -Ă, junimiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de junimism, privitor la junimism. 2. S. m. și f. Adept al junimismului. – „Junimea” (n. pr.) + suf. -ist.

JUNIMÍST, -Ă, junimiști, -ste, adj. Care ține de junimism. Alaltăieri luni, a trebuit să se țină o întrunire publică junimistă. CARAGIALE, O. VII 40. ♦ (Substantivat) Membru al «Junimii» sau, p. ext., al unei fracțiuni a partidului conservator. La 1/13 martie 1867, junimiștii scoaseră la Iași revista «Convorbiri literare». IST. R.P.R. 411.

JUNIMÍST, -Ă adj. Referitor la junimism, propriu junimismului. // s.m. și f. Adept al junimismului; (p. ext.) Membru al unei fracțiuni a partidului conservator. [< „Junimea” + -ist].

JUNIMÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al junimismului. (< „Junimea” + -ist)

JUNIMÍST1 ~stă (~ști, ~ste) Care ține de junimism; propriu junimismului. /junime(a) + suf. ~ist

* junimíst, -ă s. și adj. Partizan saŭ membru al Junimiĭ (o societate literară, apoĭ politică, înființată la Iașĭ la 1867). Tînăr conservator disident: un junimist, gruparea junimistă (La 1907 junimiștiĭ saŭ contopit cu vechiĭ conservatorĭ).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

junimíst adj. m., s. m., pl. junimíști; adj. f., s. f. junimístă, pl. junimíste

junimíst adj. m., s. m., pl. junimíști; f. sg. junimístă, pl. junimíste

Intrare: junimist (adj.)
junimist1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • junimist
  • junimistul
  • junimistu‑
  • junimistă
  • junimista
plural
  • junimiști
  • junimiștii
  • junimiste
  • junimistele
genitiv-dativ singular
  • junimist
  • junimistului
  • junimiste
  • junimistei
plural
  • junimiști
  • junimiștilor
  • junimiste
  • junimistelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

junimist (adj.)

  • 1. Care ține de junimism, privitor la junimism.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Alaltăieri luni, a trebuit să se țină o întrunire publică junimistă. CARAGIALE, O. VII 40.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • nume propriu „Junimea” + sufix -ist.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN