opțiuni
  • info

7 definiții pentru juncuț

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

JUNCUȚ, juncuți, s. m. (Rar) Juncușor. – June + suf. -uț.

juncuț sm [At: LB / V: giu~ / Pl: ~i / E: junc + -uț] 1-4 (Șhp) Juncănaș (1-4). 5 (Reg) Vițel de un an Si: juninc (3).

JUNCUȚ, juncuți, s. m. Juncușor. – Junc + suf. -uț.

giuncuț sn vz juncuț

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

juncuț (rar) s. m., pl. juncuți

juncuț (rar) s. m., pl. juncuți

juncuț s. m., pl. juncuți

Intrare: juncuț
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • juncuț
  • juncuțul
  • juncuțu‑
plural
  • juncuți
  • juncuții
genitiv-dativ singular
  • juncuț
  • juncuțului
plural
  • juncuți
  • juncuților
vocativ singular
  • juncuțule
  • juncuțe
plural
  • juncuților
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • giuncuț
  • giuncuțul
plural
  • giuncuți
  • giuncuții
genitiv-dativ singular
  • giuncuț
  • giuncuțului
plural
  • giuncuți
  • giuncuților
vocativ singular
  • giuncuțule
  • giuncuțe
plural
  • giuncuților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

juncuț, juncuțisubstantiv masculin

etimologie:
  • Junc + sufix -uț. DEX '09 MDA2 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.