jechilă sf [At: ȘEZ. III, 18/10 / V: jăc~, jăghi~, jetilă / Pl: ~e / E: ger Säckel „traistă”] (Reg) 1 Traistă pentru merinde Si: (reg) pojijie. 2 Unelte necesare la o stână Si: tărhat. 3 Bagaj al ciobanului (purtat în spate de măgar). 4 Lucruri necesare plugarului la câmp. 5 Bagaj al drumeților, purtat în spate. 6 Bagaj al plutașului. 7 Lucruri puse de țăran în căruță. 8 (La șa) Îmbrăcăminte de deasupra tarniței.

❍JECHILĂ, JĂCHILĂ sf. Mold. 1 🐑 Toate uneltele trebuincioase la stînă; tărhat: porni cu nepotu-său la tîrg, luînd cu ei și un măgar, ca să le ducă jăchila (șez.); S’o băgat moșu ’n cămară Și-a uitat jăchila afară (gor.), ghicitoare despre „bostan” ¶ 2 🚜 Lucrurile trebuincioase la cîmp plugarului (rv.-crg.).

jăchilă sf vz jechilă

jăghilă sf vz jechilă

jetilă sf vz jechilă

zechelă^[1] sf vz jechilă

zechilă^[1] sf vz jechilă

jechilă s.f. (reg.) 1. traistă de merinde; pojijie. 2. totalitatea lucrurilor de la o stână; tărhat. 3. îmbrăcămintea așezată deasupra tarniței (păturii) la cal.