JACK¹, jackuri, s. n. 1. Dispozitiv, folosit mai ales în telefonia manuală, care permite, prin introducerea unei fișe, stabilirea unei legături între două linii. 2. Dispozitiv de interconectare electrică a unor magnetofoane și casetofoane. [Pr.: gec. Scris și: jac] – Din engl., fr. jack.

JAC¹ s. n. v. jack¹.

jac² sn [At: DN³ / S și: jack / Pl: ~uri / E: fr jack, eg jack-knife] (Teh) 1 Dispozitiv, folosit mai ales în telefonia manuală, care permite, prin introducerea unei fișe, stabilirea unei legături între două linii. 2 Dispozitiv de interconectare electrică a unor magnetofoane și casetofoane.

JAC¹, jacuri, s. n. 1. Dispozitiv, folosit mai ales în telefonia manuală, care permite, prin introducerea unei fișe, stabilirea unei legături între două linii. 2. Dispozitiv de interconectare electrică a unor magnetofoane și casetofoane. [Scris și: jack. – Pr. și: geac] – Din fr., engl. jack.

JAC s.n. (Tehn.) Piesă de legătură la care se leagă firele unui circuit electric pe un singur ax, folosită în centralele telefonice. [Pl. -curi. / < fr. jack, cf. engl. jack-knife].

JAC [GEAC] s. n. 1. dispozitiv în centralele telefonice care permite, prin intermediul unei fișe, stabilirea legăturii între două linii. 2. dispozitiv de interconectare electrică a unor magnetofoane sau casetofoane. (< fr., engl. jack)

JAC ~uri n. 1) (la telefonia manuală) Piesă care, prin introducerea unei fișe, stabilește legătura între două linii. 2) Dispozitiv de interconectare electrică a unor magnetofoane, casetofoane etc. /<engl. jack

jack (engl.) [pron. ğek] s. n., pl. jackuri [pron. ğekurⁱ] (desp. ja-ckuri)

jack (angl.) [pron. gec] s. n., pl. jackuri [pron. gecuri] (ja-ckuri)

jac (telef.) s. n., pl. jacuri

jac (telefonie)