5 definiții pentru ironizator (s.m.)
Explicative DEX
IRONIZATOR, -OARE, ironizatori, -oare, adj., s. m. și f. (Rar) (Persoană) care ironizează. – Din fr. ironisateur.
IRONIZATOR, -OARE, ironizatori, -oare, adj., s. m. și f. (Rar) (Persoană) care ironizează. – Din fr. ironisateur.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
ironizator, ~oare smf, a [At: DEX / Pl: ~i, ~oare / E: fr ironisateur] 1-2 (Persoană) care ironizează.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IRONIZATOR, -OARE adj., s.m. și f. (Cel) care ironizează; ironist. [Cf. fr. ironisateur, it. ironizzatore].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IRONIZATOR, -OARE s. m. f. (cel) care ironizează. (< fr. ironisateur)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
ironizator s. m., pl. ironizatori
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: ironizator (s.m.)
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
ironizator, ironizatorisubstantiv masculin ironizator, ironizatoareadjectiv ironizatoare, ironizatoaresubstantiv feminin
etimologie:
- ironisateur DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.